Maria Luiza Mohamed, Centrul Cultural Româno-Arab
În perioada februarie-mai 2011, au loc la Timişoara, precum şi în alte oraşe ale României cursuri gratuite de limba română și orientare culturală adresate cetăţenilor străini din afara UE. Iniţiatorii acestor cursuri de limba română sunt Institutul Intercultural Timişoara, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Pentru realizarea acestor cursuri, pe de o parte, s-a apelat la experienţa străinilor care stau de o vreme în România și cu ajutorul cărora s-au identificat problemele lingvistice cu care s-au confruntat ei. Pe de altă parte, profesorii au absolvit cursuri de formare a formatorilor pentru susţinerea de cursuri de limbă și orientare culturală pentru străini.
Veniţi din colţuri diferite ale lumii, din Siria, Palestina, Iran, Canada, Venezuela, India, aceşti oameni îşi doresc să se integreze în comunitatea românească, să cunoască mai bine limba şi cultura acestui popor, și totodată vor ca şi noi să cunoaştem lumea de unde s-au desprins. În acest fel, în sufletul lor se păstrează o vie legătură între lumea din care au venit şi cea în care au poposit.
Acest curs poate oferi informaţii practice şi simple despre o limbă frumoasă şi nu tocmai uşoară. Parcurgerea manualului este realizată într-un ritm propriu, a grupei de cursanţi, iar timpul alocat fiecărui modul este în funcție de capacitatea de învaţare, precum şi de rezultatele cursanţilor. Totul a fost conceput în aşa fel încât un adult să poată asimila rapid noţiuni şi structuri gramaticale, iar accentul este pus pe uzul limbii şi nu pe elementele teoretice de structură lingvistică. Structurile lingvistice se învaţă prin exersare la fiecare curs, iar în procesul de predare se foloseşte în mod intensiv limba română, apelându-se doar minimal, ocazional, punctual, la o altă limbă de sprijin.
Un alt obiectiv al cursului este introducerea structurilor fundamentale și a unui vocabular de bază completat de o listă suplimentară de cuvinte.
Prin intermediul acestor cursuri, se poate cunoaşte mai lesne spiritul românesc prin raportarea cursanţilor la propria cultură, care, deşi diferită prin formele ei de manifestare şi conotaţiile morale, este asemănătoare culturii românești prin profunzime și sensibilitate.
Precum subliniază în prefaţa manualului doamna decan Otilia Hedeșan, cursantului i se cere să compare mereu ceea ce descoperă în România cu ceea ce este specific regiunii de unde vine.
Ajungând la discuţii comparative între cultura românească și cea proprie, se realizează cu certitudine un bun prilej de cunoaştere reciprocă a obiceiurilor și tradiţiilor, trezind în sufletul cursanţilor sensibilitatea faţa de obiceiurile și tradiţiile autohtone. Astfel, cursanţilor din Orient, din Golful Persic, precum şi din Canada, Venezuela şi India, li se oferă ocazia cunoaşterii mai profunde a culturii româneşti, dar şi a culturilor de provenienţă pe care cu multă mândrie fiecare cursant şi-o reprezintă, fiind ştiut şi dovedit ştiinţific că particularităţile pot da naştere manifestărilor de progres.
Acest tip de curs este apreciat de către participanţi ca fiind un punct de îndrumare şi sprijin, aceştia exprimându-şi deschiderea faţa de valorile culturii româneşti.
Astfel, aceste demersuri vizează necesitatea străinilor de a relaţiona cu mediul românesc deoarece numai prin cunoaşterea reciprocă ajungem la respectul reciproc.
Îndrumaţi de maximele politeţii si cele ale cooperării, am putea să le prezentam în maniera lui Grice:
- maxima tactului-“fii cu tact cu celălalt”
- maxima generozităţii-“fii generos cu celălalt”
- maxima aprobării-“fii mulţumit de celălalt”
- maxima modestiei-“fii mai puţin mulţumit de tine insuţi”
- maxima acordului-“fii de acord cu celălalt”
- maxima simpatiei-“nu fii antipatic cu celălalt”