Categorii
Articole

Europa. Un nou spirit Schengen?

Marian Chiriac, Institutul Intercultural Timişoara

Liderii europeni au adoptat la sfârșitul lunii iunie o reformă care le oferă statelor membre ale Uniunii Europene (UE) un spațiu mai mare de manevră pentru a reintroduce controalele la frontierele naționale, în cadrul spațiului Schengen, atunci când un stat membru este considerat deficitar.

Această modificare, aprobată în cadrul summit-ului de la Bruxelles, a fost propusă de către Comisia Europeană (CE). Reforma are loc în contextul controverselor suscitate în Europa de sosirea de imigranți din Tunisia și Libia, care a antrenat tensiuni între Franța și Italia.

„Acest lucru nu pune în discuție principiul libertății de circulație” a cetățenilor în cadrul spațiului Schengen, „el permite ca această libertate de circulație să fie controlată”, a declarant președintele francez, Nicolas Sarkozy.

Pe de altă parte, Parlamentul European se opune reintroducerii controalelor la frontieră în interiorul spaţiului Schengen. Sistemul Schengen a fost criticat în ultima vreme, unele state membre luând în considerare reintroducerea controalelor la frontierele naţionale, întrucât se simt ameninţate de un aflux neprevăzut de emigranţi din Africa de Nord.

La 24 iunie, Consiliul European a solicitat Comisiei Europene să prezinte în septembrie o propunere de creare a unui mecanism de salvgardare pentru a răspunde „circumstanţelor excepţionale” de acest tip.

În rezoluţia adoptată, Parlamentul European regretă încercarea unor state membre de a reintroduce controalele la frontieră şi îşi reafirmă „opoziţia fermă faţă de orice mecanism Schengen, care are alte obiective decât sporirea libertăţii de circulaţie şi consolidarea guvernanţei

UE în ceea ce priveşte spaţiul Schengen”.

Parlamentul European a atras atenţia că actualul Cod al frontierelor Schengen prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontierele interne numai atunci când există o ameninţare serioasă la adresa securităţii interne.

„Reintroducerea controalelor reprezintă o metodă eficientă de împiedicare a elementelor nedorite să pătrundă în ţară. Un stat suveran este obligat să apere interesele cetăţenilor săi”, a sărit în apărarea Danemarcei deputatul olandez, Daniel van der Stoep, citat de postul de radio Deutsche Welle.

Potrivit deputaţilor europeni, problemele recente legate de Schengen „pot fi explicate prin reticenţa de a implementa politici comune europene în alte domenii”, dintre care se evidenţiază un sistem comun European de azil şi migraţie, deputaţii solicitând mai multe progrese în aceste domenii.

Termenul limită pentru înfiinţarea unui sistem comun european de azil a fost stabilit pentru 2012.

Un mecanism european de evaluare Schengen

Sub prevederile sistemului actual, decizia de reintroducere a controalelor la frontiere este luată unilateral de către statele membre. Deputaţii vor ca noul mecanism de evaluare Schengen să facă parte dintr-un sistem european.

Deputaţii europeni menţionează că eficienţa acestuia constă şi în posibilitatea de a aplica sancţiuni în cazul în care deficienţele persistă şi ameninţă securitatea generală a spaţiului Schengen.

Noul sistem de evaluare Schengen va permite de asemenea solicitarea şi obţinerea sprijinului statelor member în cazul unei presiuni excepţionale asupra frontierelor externe ale UE.

Conform tratatelor, crearea zonei Schengen a definit o graniţă externă comună, „asupra căreia UE are o responsabilitate în a o administra”, insistă deputaţii europeni. Cu toate acestea, Uniunea Europeană „nu s-a conformat încă în totalitate îndeplinirii acestei cerinţe”.

Proiect

Diplomă Europeană în Competenţă Interculturală

Interacţiunea în contextul globalizării crează noi provocări de comunicare eficientă în cadrul întâlnirilor interculturale, fiind necesare eforturi continue de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi înţelegerii diversităţii culturale. Pentru depăşirea acestor provocări, un consorţiu format din 12 universităţi şi organizaţii neguvernamentale din Europa au realizat, în cadrul unui proiect sprijinit de Programul de Educaţie pe Tot Parcusul Vieţii, desfăşurat în perioada 2009-2011, un curriculum European pentru competenţă interculturală.

Acest curriculum se concretizează într-un program de studii oferit de Universitatea Danube din Krems, Austria. Programul se adresează profesioniştilor din mediul de afaceri sau celor care lucrează cu migranţi şi minorităţi, fiind bazat pe teorii şi rezultate ale cercetărilor aplicate în practică. Atât orarul, cât şi conţinutul cursurilor sunt concepute pentru a fi adecvate persoanelor din câmpul muncii. Programul oferă soluţii sustenabile pentru înţelegerea asemănărilor şi deosebirilor culturale la nivel mondial şi pentru dezvoltarea sensibilităţii culturale.

Curriculumul cuprinde 10 teme obligatorii şi 2 optionale:

Unitatea 1 – Fundamentele competenţei interculturale

1. Competenţa interculturală – revizie critică a abordărilor, teoriilor şi conceptelor competenţei interculturale; stabilirea obiectivelor de învăţare personală

2. Culturi în contact – semnificaţia culturii în medii interculturale şi reflecţia asupra propriei culturi în contextul global

3. Dinamica migraţiei internaţionale – migraţia din perspectivă istorică şi contemporană, oferirea de instrumente de bază pentru înţelegerea fenomenelor actuale asociate migraţiei

4. Diversitatea în context istoric şi social – analiza diversităţii în societăţile actuale şi trasformarea societăţilor din omogene în eterogene

Unitatea 2 – Comunicarea interculturală

5. Competenţa interculturală şi percepţia – diferitele aspecte ale percepţiei: implicaţii vizuale şi sociale, limite; percepţia propriei persoane şi a celorlalţi în medii sociale specifice

6. Competenţa de comunicare interculturală – centrarea pe diferite procese de comunicare şi diferenţe cros-culturale

7. Dezvoltarea relaţiilor interculturale sustenabile – pe baza temelor 5 şi 6, analiza premiselor necesare construirii de relaţii interculturale sustenabile

Unitatea 3 – Dezvoltarea competenţei interculturale la locul de muncă

8. Managementul diversităţii şi dezvoltarea sinergiilor – management şi provocările echipelor interculturale şi a echipelor cu distribuţie geografică variată

9. Competenţa interculturală pentru transformarea conflictului – diferenţe culturale cu privire la soluţionarea, transformarea şi evitarea conflictului

10. Recapitulare şi plan de acţiune – transferul în practică a cunoştinţelor dobândite şi auto-reflecţie

Unitatea 4 – Contextualizarea competenţei interculturale – opționale

11. Centarea pe zone şi grupuri – cursuri la alegere centrate pe o anumită zonă geografică sau un grup etnic

12. Centrarea instituţională – aplicarea celor învăţate prin analiza şi revizia critică a locului de muncă

Pentru mai multe detalii accesaţi www.edicc.eu

Parteneri:

  • Universitatea din Helsinki, Centrul Palmenia pentru Educaţie Continuă
  • Universitatea din Jyväskylä, Departamentul de Comunicare
  • Universitatea din Tartu, Institutul de Limbi Germanice, Romane şi Slavone
  • Universitatea Danube din Krems, Centrul de Studii Interculturale
  • Universitatea „Aurel Vlaicu din Arad, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Ştiinţe Sociale
  • Universitatea din Londra, Institutul de Educaţie
  • Universitatea din Lisabona, Centrul de Studii Geografice
  • Universitatea Complutense din Madrid, Departamentul de Germanistică
  • Universitatea Friedrich-Schiller din Jena, Departamentul de Comunicare Interculturală în Afaceri
  • Institutul Ibero-American al Finlandei din Madrid
  • Institutul Intercultural Timișoara
  • Universitatea din Lugano