Proiectul Integrare și coeziune socială pentru resortisanții țărilor terțe (ICS4RTT) s-a născut din necesitatea de a îmbunătății comunicarea între autoritățile locale și naționale cu competențe în gestionarea fenomenului migrației și străinii cu drept de ședere pe teritoriul României. El este finanţat de Fondul European pentru Integrarea resortisanţilor statelor terţe al Uniunii Europene, gestionat în România de Oficiul Român pentru Imigrări. Proiectul este implementat, în perioada aprilie 2009 – ianuarie 2010, de Institutul Intercultural Timişoara în parteneriat cu Asociaţia Divers Etica, Asociaţia Cultura Păcii şi Organizaţia Femeilor Refugiate din România.

Scopul acestui proiect este dezvoltarea unui mecanism de consultare cu comunitățile de RTT, urmărind în mod direct asigurarea unei comunicări continue și eficiente între autoritățile locale și naționale și străini, de a crea mecanisme de consultare care se vor autosusține în viitor și asigurând, în același timp, o implicare a societății civile și o deschidere către publicul larg.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
- Realizarea unei baze de date cu comunitățile de RTT la nivel național;
- Crearea unui punct național de contact pentru comunitățile de RTT din România;
- Realizarea a 10 seminarii de consultare cu comunitățile de RTT, autorități publice cu competențe în gestionarea fenomenului migrației și reprezentanți ai societății civile la nivel local în oraşele în care locuiesc cei mai mulţi cetăţeni strărini: Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi şi Timişoara;
- Constituirea unor grupuri de lucru tematice la nivel național cu reprezentanți din diferite regiuni ale țării pe teme precum: legislația, educația, cultura, incluziunea socială etc.
- Realizarea unui site Internet adresat comunităților de RTT (site-ul www.migrant.ro) ;
- Realizarea unei publicații cu informații relevante pentru și despre comunitățile de RTT și distribuirea acesteia în diferite regiuni din țară (revista de faţă, Migrant în România).
Ne propunem ca prin activităţile realizate în cadrul proiectului să contribuim la crearea unui mediu intercultural destinat să faciliteze integrarea și coeziunea socială, generând schimbări la nivel practic și la nivel atitudinal. Dorim de asemenea să susţinem stabilirea unei comunicări stabile, deschise şi durabile între cetăţenii RTT, structurile care îi reprezintă, şi autoritățile publice precum şi înțelegerea beneficiilor unui proces de consulare democratică. Pe de altă parte acţiunile noastre vor furniza autorităților şi organizaţiilor neguvernamentale informații relevante cu privire la nevoile resortisanților țărilor terțe, ca o bază pentru viitoare colaborări. Un mecansim de consultare cu comunitățile RTT nu este doar un pas important în drumul spre integrare, ci unul necesar în asigurarea calității relațiilor interculturale și a stabilității relațiilor dintre străini și autoritățile cu competențe în gestionarea fenomenului migrației, pentru ca nevoile acestora să fie luate în considerare și satisfăcute într-un mod cât mai eficient și pentru ca nou-veniții să nu se mai lovească de aceleași obstacole ca cei dinaintea lor.

Activitățile proiectului
- Conferința inițială – În cadrul acestei conferințe reprezentanți ai RTT de pe întreg teritoriul României au intrat în contact cu reprezentanți ai autorităților de la nivel central, precum și cu experți în domeniul drepturilor omului și combaterii discriminării, problematicii comunităților de RTT și relațiilor dintre RTT și autoritățile publice. Un grup de experți de la Centrul de Informare pentru Imigrare, din Trento, Italia, au împărtășit experiențele lor privind imigrația și proiectele desfășurate de ei în scopul îmbunătățirii comunicării între imigranți și autoritățile locale.
- 10 seminarii locale – desfășurate în 2 runde, în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara. Scopul acestor seminarii este inițierea unui dialog între resortisanții țărilor terțe, societatea civilă locală și autoritățile locale, în vederea instituirii unui mecanism de consultare, precum și identificarea unor organizații care să mențină continuitatea dialogului. În cea de-a doua rundă se vor evalua progresele realizate în ceea ce privește relațiile de comunicare între resortisanții țărilor terțe, organizaţiile neguvernamentale și reprezentanții autorităților locale, în vederea elaborării de noi strategii pentru o dezvoltare continuă a acestora.
- Grupurile de Lucru Naţionale pentru Integrare – pe baza consultărilor realizate au fost constituite trei grupuri de lucru: (1) grupul de lucru pe probleme administrativ-juridice; (2) grupul de lucru pe probleme de cultură, educaţie şi tineret; şi (3) grupul de lucru pe probleme sociale, de sănătate şi muncă. Membrii acestor grupuri de lucru, ce includ reprezentanţi ai comunităţilor RTT, precum şi specialişti din cadrul unor ONG sau instituţii publice, au discutat problemele semnalate şi propunerile formulate în cadrul seminariilor locale, şi au identificat soluţii concrete care să elimine obstacolele în calea integrării şi să susţină demersurile ce vizează facilitarea accesului la servicii publice şi relaţii pozitive cu comunitatea locală.
- Punctul național de contact pentru comunitățile de RTT – la sediul OFRR de pe str Dobrici nr 57-59, sector 2, București – în scopul dezvoltării dialogului intercultural între membrii comunităților de RTT, autoritățile cu competențe în domeniul migrației și societatea civilă. Se urmărește atât conștientizarea problemelor acestor comunități de către societatea civilă și autoritățile publice, precum și informarea membrilor comunităților de RTT cu privire la drepturile și responsabilitățile lor.
- Site-ul – www.migrant.ro– este în acelaşi timp un portal informativ, unde se pot găsi informaţii actualizate privind problematica migraţiei la nivel naţional şi european, inclusiv informaţii utile privind demersurile administrative ale cetăţenilro RTT, şi un spaţiu de dialog şi comunicare.
- Revista Migrant în România – cuprinde articole despre problemele sociale, economice și politice ale resortisanților țărilor terțe, promovarea culturii lor în spațiul românesc, integrarea socială și profesională, comunicarea interculturală, precum și interviuri cu membrii comunităților de RTT și imagini care să surprindă aspecte din viața acestora.
- Conferința finală – va permite evaluarea demersurilor realizate în cadrul proiectului și stabilirea modalităților de menținere și dezvoltare pe viitor a mecanismelor de comunicare între RTT și autoritățile cu competențe în domeniul migrației.