Romina Matei, Institutul Intercultural Timișoara
Un dicton care mai circulă şi astăzi în cultura românească este „să moară şi capra vecinului”. În această formă are o conotaţie negativă. Îndeamnă la sentimente ca invidia, egoismul şi măsurarea propriilor succese în funcţie de rezultatele „vecinului”. În acest articol aş dori să arăt însă şi partea pozitivă a acestei abordări şi mi-aş permite să spun că nu doresc „să moară capra vecinului” însă doresc să ştiu „ce face capra vecinului” – în domeniul migraţiei, mai precis integrarea străinilor.
Iar pentru aceasta, m-am uitat la doi vecini, mai indepărtaţi: Washington D.C. (Statele Unite ale Americii) şi Strasbourg (Franţa). Fiecare oraş în parte, deţine propriul sistem de integrare a străinilor. Voi prezenta în rândurile de mai jos, Liga Naţională a Oraşelor şi proiectul „Acţiuni Municipale pentru Integrarea Migranţilor” (AMIM) din Washington şi Consiliul pentru Rezidenţii Străini a oraşului Strasbourg.
Vecinul Washington D.C. – Liga Naţională a Oraşelor
Oraşele din Statele Unite devin din ce în ce mai diverse. Imigranţii încep să se mute în oraşe mai mici, care nu prea au experienţă în munca cu imigranţii. Aceste schimbări demografice produc profunde schimbări economice şi sociale la nivelul comunităţii. Chiar dacă integrarea rămâne o problema la nivel de stat, autorităţile locale în fiecare oraş, au un rol central în dezvoltarea şi implementarea programelor de integrare.
Liga Naţională a Oraşelor ( http://www.nlc.org/), ca o structură care adună peste 19.000 de oraşe din SUA, deţine un rol important în vederea facilitării acestui proces. Este una din cele mai mari şi cu istorie organizaţii municipale din S.U.A., care are scopul de a dezvolta şi de a promova oraşele ca centre de dezvoltare şi guvernare democratică. Proiectul intitulat Acţiuni Municipale pentru Integrarea Migranţilor (AMIM) a fost creat în Aprilie 2008 de către Liga Naţională a Oraşelor cu scopul de a forma reprezentanţi ai autorităţilor locale, pentru a face faţă provocărilor întâmpinate în cadrul comunităţilor locale privitoare la procesul de integrare. AMIM are ca scop principal promovarea angajamentului civic şi integrarea imigranţilor în oraşele din America. Proiectul este sprijinit financiar de catre Fundaţia John S. şi James L. Knight.
Proiectul conţine două componente:
- O campanie de informare – Noile oraşe ZEN, care este o acţiune care include crearea de materiale informative şi un set de instrumente pentru a ajuta autorităţile locale să demareze campanii de conştientizare în comunităţiile lor.
- Iniţiative comunitare pentru sprijinirea cetăţeniei – prin care AMIM oferă asistenţă tehnică pentru promovarea angajamentului civic şi al participării civice la nivel local, prin intermediul Academiei AMIM.
În 2011, AMIM şi-a extins numărul de oraşe cuprinse în program şi are un plan de extindere şi pe viitor. În afara politicii de extindere, în acest an AMIM şi-a revizuit şi diversificat tematica cursurilor de formare, incluzând subiecte ca: managementul diversităţii, lucru cu refugiaţii, siguranţa publică şi sănătatea mentală în comunităţile de imigranţi.
În vederea asigurării impactului în comunitate, în cadrul proiectului prezentat mai sus au fost realizate mai multe parteneriate cu:
- Serviciul de Cetăţenie şi Imigraţie al Statelor Unite (SCISU), aprovizionând oraşele cu acces la sesiuni de informare despre integrare efectuate de către ofiţerii de relaţii comunitare SCISU;
- Centrul Naţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi (CNCDE), oferind sesiuni de pregătire în domeniul de siguranţă publică pentru oraşe şi departamentele lor locale de poliţie. Instrucţia se concentrează asupra populaţiilor expuse riscului; tinerii imigranţi şi exploatarea tinerilor imigranţi şi a copiilor;
- Oraşe de Migraţie, în Canada, cu scopul de a conecta oficialii oraşelor din SUA cu partenerii lor din întreaga lume pentru a face schimb de experienţe, comparaţii şi în cele din urmă să dezvolte măsuri şi reforme în domeniul de integrare a imigranţilor;
- Iniţiativa de Migraţie a Naţiunilor Unite a selectat AMIM ca şi Partener oficial American. Scopul principal al acestei noi colaborări este de a identifica bunele practici în domeniul de integrare a imigranţilor şi promovarea schimbului de practici bune, inovatoare între liderii municipali şi funcţionarii guvernamentali din întreaga lume;
- AMIM a participat la mai multe sesiuni importante la Casa Albă şi cu Congresul American cu privire la reforma imigraţie
Planurile de viitor prespun extindea iniţiativei actuale la nivel naţional, în domeniul integrării imigranţilor. Mai multe rapoarte noi şi informaţii despre eforturile depuse de oraşele AMIM vor fi publicate în următoarele luni iar Liga Naţională a Oraşelor va derula Campania NewCITYzen şi iniţiativa comunitară CITYzenship disponibilă pentru publicul mai larg şi pentru autorităţiile locale din mai multe oraşe.
Strasbourg – Consiliul pentru Rezidenţii Străini
Consiliul Rezidenţilor Străini de la Strasbourg a fost înfiinţat de către Primarul oraşului Strasbourg în colaborare cu Consiliul Europei, pe data de 20 iunie 2009, reunind astăzi 40 de cetăţeni, rezidenţi străini care nu sunt cetăţeni UE, 58 de asociaţii care se ocupă de situaţia imigranţilor şi 5 asociaţii care promovează accesul la drept şi la solidaritate. Consiliul Rezidenţilor Străini are rol consultativ pe lângă Consiliul Local Strasbourg.
In contextul democraţiei locale existente la Strasbourg şi împreună cu alte forumuri/grupuri (consilii de cartier, consilii şi adunari ale tinerilor, ateliere urbane), Consiliul Rezidenţilor Străini din Strasbourg (CRE – le Conseil des Résidents Etrangers de Strasbourg) şi-a propus să creeze o asociaţie a rezidenţilor străini, urmând ca aceştia să colaboreze în scopul elaborării de proiecte ale oraşului, şi de a pune bazele unei cetăţenii civice. Consiliul Rezidenţilor Străini de la Strasbourg CRE este de asemenea solicitat în a-şi spune punctul de vedere în chestiuni cu privire la viaţa cotidiană: accesul la drept, lupta împotriva discriminării, precum şi în probleme legate de cultură, locuinţă, educaţie, istorie.
Consiliul Rezidentilor Straini de la Strasbourg este condus de un Birou format din 13 persoane care îndeplineşte rolul de organ de coordonare. Membrii Biroului sunt aleşi pentru o perioada de trei ani, prin vot democratic. Membrii Biroului reflectă diversitatea naţională existentă în Strasbourg, provenind din ţări precum Algeria, Maroc, Gabon, Mexic, Turcia, Republica Centraficană, Ucraina, Congo, Cameroun
Biroul se reuneşte o dată pe lună, conform unei ordini de zi elaborate în urma negocierilor colective din cadrul reuniunii anterioare sau conform propunerii Preşedintelui.
Una dintre cele mai imporante acţiuni interprinse recent de Consiliul Rezidenţilor Străini din Strasbourg este « Apelul Primarilor » (prezentat mai jos) – document ce îndeamnă primarii din oraşele din Franţa să ofere dreptul la vot rezidenţilor străini în cadrul alegerilor locale. Acest apel a fost semnat în Senatul Franţei (în Paris) de către treizeci de primari într-o ceremonie prezidată de primarul-senator al oraşului Strasbourg, Roland Ries, în data de 15 februarie 2011.
Astfel oraşele Paris, Nantes, precum şi comunitatea Ulys, au confirmat prin semnarea apelului primarilor participarea lor în procesul de a acorda dreptul de vot pentru alegerile locale, rezidenţilor străini din oraşele menţionate.
Apelul Primarilor
«În favoarea dreptului la vot şi a eligibilităţii rezidenţilor străini» în Franţa
Strasbourg, 16 octombrie 2010
Conceptul de cetăţenie cuprinde dreptul fiecărui individ de a participa la luarea deciziilor care îl privesc. Ca şi cetăţeni străini, aceştia sunt implicaţi în viaţa oraşelor noastre şi în aşa-numitul «trai comun». Ei participă la viaţa economică, socială şi asociativă şi contribuie la viaţa cetăţenească fiind responsabili ai asociaţiilor, delegaţi de sindicat, reprezentanţi în comitetele părinţilor şi consiliul elevilor, membrii în stabilirea consililor care prevăd dreptul muncii, etc.
Extinderea acestei cetăţenii a avut deja loc pentru o parte a rezidenţilor străini, cetăţeni ai statelor UE, care au drept de vot în cadrul alegerilor municipale şi europene. Aceste drepturi trebuie acum date tuturor rezidenţilor străini. Astăzi, opinia publică favorizează evoluţia unei cetăţenii strâns legate de rezidenţa şi nu doar de naţionalitate. Astăzi, rezidenţii străini trebuie să fie priviţi drept cetăţeni cu drepturi depline. O bună parte a municipalităţilor noastre au lucrat deja pentru ca acest drept să fie acceptat: Comisia Extra-municipală, Consiliul Rezidenţilor Străini etc. Este timpul să se treacă la etapa următoare!
În acest scop, noi, primarii sau reprezentanţii oraşelor Strasbourg, Grenoble, Creil, Saint-Denis, Toulouse, Lille, Clichy-la-Garenne, Metz, Aubervilliers, ne-am reunit pe data de 16 octombrie 2010 la Strasbourg, pentru a lansa un apel solemn şi pentru a ne lua angajamentul de a face totul pentru ca dreptul la vot şi eligibilitatea rezidenţilor străini la alegerile locale să fie recunoscute.
Cu sprijinul oraşelor Grenoble, Creil, Saint-Denis, Toulouse, Lille, Clichy-la-Garenne, Metz şi Aubervillers, Consiliul municipal al Strasbourg-ului a lansat sâmbătă un «apel solemn» pentru ca «dreptul la vot precum şi eligibilitatea rezidenţilor străini la alegerile locale să fie recunoscute». Conform acestora, ei « trebuie priviţi drept cetăţeni cu drepturi depline ». La iniţiativa Consiliului Rezidenţilor Străini (CRE) al oraşului Strasbourg, prima reţea naţională a CRE a fost creată. Oraşele îşi iau în sfârşit „angajamentul de a face totul pentru ca dreptul la vot şi pentru ca eligibilitatea rezidenţilor străini la alegerile locale să fie recunoscute”.
Ce putem învăţa de la „vecini”?
Astfel uitându-ne la „capra vecinului” aflăm că în Statele Unite ale Americii, o parte din procesele de integrare a străinilor se fac prin campanii de informare şi cursuri pe diferite teme adresate autorităţiilor locale. Iar în Franţa primarii mai multor oraşe, împreună cu Consiliul Rezidenţilor Străini din Strasbourg fac demersuri pentru a oferi dreptul la vot cetăţenilor străini (non-UE).
O parte din aceste acţiuni se regăsesc şi în România (vezi grupurile locale de iniţiativă din cadrul proiectului Migrant în România www.migrant.ro ) iar alte iniţiative de integrare, inspirate sau nu de la vecini, sunt bine-venite şi în societatea românească. Fără a invidia „capra vecinului”, consider că şi a noastră poate să fie la fel de frumoasă şi de sănătoasă ca oricare alta. Am putea face chiar mai multe podeţe de legătură între vecini pentru a favoriza schimburile de bună practică şi transferul de metode. O astfel de punte va fi creată de Institutul Intercultural Timişoara în perioada 28 – 29 Mai 2011 la Bucureşti, cu ocazia Conferinţei Naţionale „Migrant în România 2011” (mai multe detalii pe www.migrant.ro ). Vă aşteptăm!
