Platforma „Migranţi şi cetăţenie europeană”
Călin Rus
Director
Institutul Intercultural Timişoara
Scopuri principale:
Informarea societăţii civile
Punerea în reţea a organizaţiilor migranţilor
Facilitarea dialogului între migranţi şi instituţiile europene Platforma „Migranţi şi Cetăţenie Europeană” (PMC) este o asociaţie internaţională cu sediul la Paris, înfiinţată în decembrie 2003 şi reuneşte aproape o sută de asociaţii şi reţele europene care îşi îndreaptă eforturile spre construcția unei societăţi europene deschise tuturor şi spre promovarea unei cetăţenii europene. Platforma îşi propune să contribuie la dezvoltarea asociaţiilor active în domeniul imigraţiei şi să reprezinte un mediator care are rolul de a promova schimbul de informaţii între instituţiile europene şi societatea civilă.
Scopul acestei platforme este şi cel de a promova consolidarea relaţiilor dintre instituţiile europene şi asociaţiile imigranţilor. De aceea PMC îşi concentrează eforturile pentru a dezvolta parteneriate şi a îmbunătăţi comunicarea între aceste asociaţii şi instituţiile Uniunii Europene. Conştientă de problemele pe care le ridică promovarea cetăţeniei şi diversităţii pe teritoriul european, Platforma „Migranţi şi Cetăţenie Europeană” face apel la toate asociaţiile active în domeniul imigrației de a se uni pentru definirea strategiilor potrivite în vederea atingerii acestui scop.
Pentru a răspunde acestor provocări, pentru a continua acţiunile demarcate deja în parteneriat şi pentru a pregăti adoptarea şi implementarea unor metode comune inovatore, Platforma Migranţi şi Cetăţenie Europeană pune laolaltă cunoștințele ONGurilor europene şi intenţionează să contribuie la îmbunătăţirea politicilor şi practicilor europene legate de migraţie pentru ca migranţii să devină actori egali în societăţile europene.
Priorităţi:
structurarea unei federaţii a organizaţiilor migranţilor din spaţiul UE prin identificarea de posibilităţi de cooperare, creşterea capacităţii organizaţiilor migranţilor, colaborarea cu organizaţiile care abordează problematica migraţiei la nivel naţional în statele member UE şi la nivel european;
realizarea de acţiuni interculturale şi de resurse metodologice care să faciliteze succesul unor asemenea acţiuni;
cetăţenia europeană pentru toţi rezidenţii în UE, adică dreptul la liberă circulaţie, accesul la servicii de sănătate şi la locuri de muncă, dreptul de vot la alegerile locale şi europene;
susţinerea unei democraţii incluzive şi echitabile prin oferirea de sprijin organizaţiilor ce promovează implicarea civică a migranţilor. Principalul proiect derulat de Platforma „Migranţi şi cetăţăţenie europeană” din 2009, cu finanţare prin Fondul Social European este intitulat „Metisaj intercultural şi european”. Proiectul include parteneri din Belgia, Franţa şi Portugalia şi are drept grup ţintă persoanele migrante ce au dificultăţi în găsirea unui loc de muncă. Pe lângă organizarea unor evenimente de nivel naţional şi internaţional, partenerii proiectului îşi propun să finalizeze în acest an un kit pedagogic de sensibilizare privind competenţele interculturale, instrumente pentru măsurarea competenţelor interculturale şi o colecţie de bune practici de includere socio-economică a migranţilor.
Platforma „Migranţi şi cetăţăţenie europeană”:
Îşi propune să facilitezecomunicarea organizaţiilor imigranţilor cu Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE.
Consideră că motivele reale ale propunerilor de amânare a aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen sunt legate de modul în care este percepută în mediul politic al unor ţări din Europa Occidentală migraţia romilor din România şi Bulgaria. Reprezentanţii platformei consideră că aspectele politice trebuie separate de cele tehnice, astfel încât aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen să fie decisă exclusive în funcţie de capacitatea autorităţilor din cele două ţări de a asigura respectarea standardelor prevăzute.
Detalii privind activităţile platformei sunt disponibile la www.pmc-europe.info
Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei adoptă recomandări privind integrarea migranţilor
În 19 ianuarie 2011 Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat două recomandări adresate statelor membre cu privire la integrarea migranţilor:
Recomandarea privind interacţiunea între migranţi şi societatea gazdă;
Recomandarea privind validarea competenţelor migranţilor.
Prima recomandare se înscrie perfect în demersurile vizând promovarea unei societăţi interculturale, aşa cum a fost ea descrisă în numerele anterioare ale revistei noastre. Ea subliniază
nevoia de a se depăşi simpla tolerare a diferenţelor şi de a se ajunge la o reală recunoaştere a demnităţii umane a migranţilor prin dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunităţile din ţările unde locuiesc. Pentru aceasta, autorităţile responsabile din ţările membre sunt chemate să favorizeze interacţiuni diversificate şi pozitive între migranţi şi societatea gazdă prin măsuri cum sunt:
crearea de posibilităţi diverse şi îmbunătăţite de interacţiune publică;
dezvoltarea competenţelor de interacţiune ale participanţilor;
formarea adecvată a persoanelor însărcinate să promoveze şi să faciliteze aceste interacţiuni;
recunoaşterea contribuţiei pozitive a migranţilor;
dezvoltarea capacităţii migranţilor de a participa la viaţa publică;
analiza modului în care politicile actuale favorizează sau împiedică interacţiunile, în vederea oferirii de servicii publice flexibile şi adaptate;
asocierea migranţilor la procesele de concepere a politicilor publice, de structurare a serviciilor şi intervenţiilor instituţiilor publice;
elaborarea de politici aptitudinilor şi calificărilor trebuie să fie voluntară, cu respectarea confidenţialităţii datelor personale;
construirea de reţele mai solide cu implicarea diferitelor grupuri, pe baza legăturilor şi apartenenţelor multiple.
Recomandarea privind validarea competenţelor migranţilor solicită autorităţilor din statele membre să evalueze şi să ajusteze politicile pe această temă pornind de la un set de 14 principii:
1. Sistemele de validare şi recunoaştere a aptitudinilor, competenţelor şi calificărilor migranţilor trebuie să fie parte integrantă a politicilor naţionale de integrare.
2. Migranţilor trebuie să le fie oferite posibilităţi de dezvoltare personală şi profesională adecvate
competenţelor, aptitudinilor, cunoştinţelor şi aspiraţiilor lor.
3. Sistemele de validare şi recunoaştere trebuie să garanteze proceduri şi procese echitabile, accesibile, coerente şi transparente, care să includă şi posibilităţi de contestare în faţa autorităţilor administrative şi în justiţie.
4. Mecanisme adecvate de asigurare a calităţii trebuie să garanteze eficacitatea procedurilor de validare şi recunoaştere a competenţelor migranţilor.
5. Participarea la procesul de validare şi recunoaştere a aptitudinilor şi calificărilor trebuie să fie voluntară, cu respectarea confidenţialităţii datelor personale.
6. Colectivităţile locale, organizaţiile patronale şi sindicale, precum şi asociaţiile migranţilor trebuie să participe activ la realizarea şi supravegherea procedurilor de validare şi recunoaştere.
7. Rolul angajatorilor şi al organizaţiilor acestora este esenţial în procesul de validare şi recunoaştere, având în vedere faptul că acest proces vizează în primul rând perspective de angajare adecvate. Astfel, trebuie asigurată recunoaşterea rezultatelor procesului de către potenţialii angajatori.
8. Informaţiile privind procedurile de validare şi recunoaştere trebuie să fie clare, larg difuzate şi disponibile în limbile înţelese de migranţi.
9. Migranţii trebuie să beneficieze de consiliere şi orientare adecvată privind procedurile de validare şi recunoaştere, precum şi asupra celor mai favorabile oportunităţi de valorificare a aptitudinilor lor în sectoare precise ale pieţei muncii.
10. Autorităţile trebuie să ia măsuri pentru ca migranţii care îndeplinesc condiţiile cerute, să beneficieze în condiţii de egalitate de posibilităţi de formare profesională.
11. Validarea şi recunoaşterea competenţelor şi calificărilor trebuie făcute doar de personal calificat.
12. Costurile procesului nu trebuie să reprezinte un obstacol pentru migranţi.
13. Atitudinea personalului serviciilor publice care intră în contact direct cu migranţii trebuie să fie deschisă, primitoare şi profesionistă la adresa acestora.14. Cooperarea între statele europene, dar şi între acestea şi ţările de origine ale migranţilor ne-europeni reprezintă un factor important pentru asigurarea eficacităţii procedurilor de validare şi recunoaştere. care să valorifice potenţialul specific al migranţilor;