Categorii
Articole

România în Europa migrației

Călin Rus, Director, Institutul Intercultural Timișoara

Putem spune că există în Uniunea Europeană, din punctul de vedere al experienţei migraţiei, trei categorii de ţări. O primă categorie este cea ţărilor care de multă vreme, încă de la mijlocul secolului XX, au un număr important de imigranţi, mulţi dintre ei proveniţi din afara Europei. A doua categorie este cea a ţărilor care au devenit abia mai recent destinaţie a migraţiei, în special după 1990. Unele dintre acestea, ţările Europei de Sud şi Irlanda, s-au transformat din ţări de emigraţie în primitoare de migranţi, pe fondul unei dezvoltări economice susţinute. În fine, o a treia categorie este a ţărilor ce au aderat recent la Uniunea Europeană şi care, din societăţi relative isolate, au devenit în mai puţin de două decenii o importantă sursă de migranţi pentru ţările din “vechea Europă”, şi abia acum încep să fie şi ele ţări destinaţie pentru miganţi proveniţi fie din ţările învecinate cu Uniunea Europeană, fie din alte regiuni ale lumii. România se află în această ultimă categorie.

Am avut ocazia de a cunoaşte recent o serie de experienţe pozitive în domeniul integrării migranţilor, inclusiv a celor proveniţi din România, în mai multe ţări europene, între care Italia şi Spania. O revistă ce îşi propune simultan atât să informeze publicul larg despre fenomenul migraţiei, cât şi să ofere migranţilor informaţii utile şi să-i încurajeze în eforturile de integrare, este publicată de exemplu la Trento, sub titlul „CINFORMI”. Se poate spune că o astfel de revistă e firească în nordul Italiei unde locuiesc sute de mii de migranţi. Se justifică oare un asemenea demers în România, în condiţiile în care cifrele statisticilor indică un număr mult mai redus de străini? Noi credem că o asemenea revistă este necesară în România tocmai pentru a contribui la prevenirea apariţiei unor situaţii ca cele din unele ţări europene, unde, pe de o parte există comunităţi sau grupuri mari de migranţi ce trăiesc în izolare faţă de restul societăţii, sau se află în situaţie de excludere socială.

Există în România mai multe categorii de cetăţeni ai altor ţări sau persoane născute în alte ţări care au dobândit recent cetăţenia română. Nevoile lor, şansele de a se descurca în mod autonom în societate şi de a-şi vedea satisfăcute diferitele tipuri de nevoi, de la cele de bază până la cele de afirmare a apartenenţei etnice şi relgioase sunt foarte diferite. O primă categorie, numeroasă, este cea a etnicilor români proveniţi din spaţiul din jurul României. A doua categorie este cea a imigranţilor înrudiţi cu minorităţi naţionale din România. Să nu uităm de asemenea numărul important al cetăţenilor din alte state ale UE care s-au stabilit în România. Dar sunt desigur şi din ce în ce mai multe persoane care locuiesc în România şi provin din ţări din afara UE.

Nu ne-am hotărât încă asupra unui termen potrivit, nici „imigranţi”, nici „străini” nu sună bine, şi cu atât mai puţin „resortisanţi ai ţărilor terţe”, adică cetăţeni proveniţi din state ne-membre ale Uniunii Europene. Aşteptăm în acest sens propuneri şi comentarii pe forumul www.migrant.ro.  Ne propunem cu această revistă să iniţiem un dialog şi să oferim informaţii şi mărturii despre şi pentru comunităţile celor care se pot considera „migranţi în România”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *