Noi cetățeni români
Luni, 17 ianuarie, 480 de persoane au depus jurământul de credință, devenind cetățeni români cu acte în regulă. Ceremonia a fost găzduită la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) din București. Conform legii, cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului, după care se eliberează certificatul de cetățenie română.
Oficial, se vor putea angaja 5500 de străini
Oficiul Român pentru Imigrări, în baza Hotărârii Guvernului nr.1345 din 23 decembrie 2010, poate elibera, în anul 2011, cetățenilor străini care îndeplinesc condițiile și doresc să se încadreze sau să presteze muncă în România, un număr de 5.500 autorizații de muncă.
Tipurile și numărul de autorizații ce pot fi acordate:
- Autorizații de muncă pentru lucrătorii permanenți – 4.000
- Autorizații de muncă pentru lucrătorii detașați – 600
- Autorizații de muncă pentru lucrătorii sezonieri – 200
- Autorizații de muncă nominale – 100
- Autorizații de muncă pentru lucrătorii stagiari – 100
- Autorizații de muncă pentru sportivi – 300
- Autorizații de muncă pentru lucrători transfrontalieri – 200
Dacă numărul cererilor pentru eliberarea de autorizații de muncă este mai mare decât numărul stabilit, acesta poate fi suplimentat prin hotărâre a guvernului, în baza unui memoriu justificativ, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Autorizația de muncă este documentul oficial care dă dreptul străinului, cetățean al unui stat din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European, să desfășoare activități lucrative în România. Anul trecut, până la sfârșitul lunii noiembrie, Oficiul Român pentru Imigrări a eliberat 2.528 autorizații de muncă străinilor. Cei mai mulți cetățeni provin din state precum Turcia – 528, China – 444, Filipine – 210.
Guvernul britanic limitează numărul imigranţilor
Guvernul britanic va limita la 43.000 numărul imigranţilor calificaţi din afara Uniunii Europene care vor primi drept de şedere în Marea Britanie în anul 2011, potrivit BBC News. Cifra, inferioară cu 13% celei din 2009, a rezultat în urma unui compromis între conservatori şi liberal-democraţi, parteneri la guvernare. Acordul precizează că angajaţii transferaţi de companiile lor nu vor fi incluşi în această cotă dacă salariul lor anual depăşeşte 40.000 de lire. Această limitare nu va contribui decât cu 20% la ţinta guvernului de reducere a imigraţiei de la nivelul de „sute de mii” la „zeci de mii”, restul de 80% trebuind să provină din imigraţia pentru studii şi pentru reîntregirea familiei. Pentru 2011/2012, numărul de vize ce vor fi emise pentru lucrătorii calificaţi va trebui să se situeze între 37.400 şi 43.700, reprezentând o reducere cu până la 12.600 faţă de 2009, conform datelor oficiale.
Guvernul de la Atena vrea să construiască un zid de-a lungul frontierei sale terestre cu Turcia, pentru a stopa astfel afluxul tot mai mare de imigranți ilegali din Africa și Asia. Zidul ar avea o lungime de 206 kilometri și va fi echipat precum cel existent la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.
„Cooperarea Greciei cu alte state ale Uniunii Europene (UE) merge bine. Acum, plănuim să construim un zid, pentru a face faţă imigraţiei ilegale”, declara la începutul lunii ianuarie 2011, ministrul grec pentru Protecţia Cetăţenilor, Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie.
„Societatea greacă a ajuns la o limită a suportabilității în privinţa imigranţilor ilegali. Suntem absolut hotărâţi în această privinţă. În plus, vrem să dăm o lovitură hotărâtoare grupărilor de trafic de imigranţi, care fac comerţ cu oameni şi cu speranţa lor pentru o viaţă mai bună”, a adăugat ministrul grec.
Papoutsis a comparat planul construcţiei cu zidul de 1.050 de kilometri lungime care străbate zone din Arizona, California, Texas şi New Mexico, la frontiera Statelor Unite cu Mexicul. Construit în ultimii cinci ani şi având o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind dotat cu camere de supraveghere, radare, patrule motorizate şi avioane fără pilot, zidul, cu o înălţime de 4,5 metri, construit din metal, a produs, iniţial, un val de proteste, din motive umanitare şi de mediu, dar a obţinut, în ultima perioadă, tot mai multă susţinere în Statele Unite.
Turcia nu a reacţionat în primă fază faţă de acest plan al Greciei, în pofida potenţialului său evident de a produce tensiuni regionale. La începutul lunii ianuarie, Ankara a arătat însă că înțelege proiectul Greciei. „Nu ar fi drept să îl numim un zid. Nu este decât o barieră. Am discutat despre chestiune și avem deplină încredere unii în alții”, a declarat premierul turc Recep Tayyip Erdogan. Acesta a fost impresionat să afle că Grecia găzduiește aproape un milion de imigranți fără acte în regulă, dintre care cea mai mare parte au tranzitat prin Turcia. Pe de altă parte, Comisia Europeană a precizat într-un comunicat de presă că înălțarea unor garduri şi ziduri la frontieră reprezintă doar măsuri pe termen scurt, ce nu vor contribui cu adevărat la combaterea imigraţiei ilegale.
„Gardurile şi zidurile s-au dovedit în trecut a fi măsuri pe termen scurt, ce nu ajută cu adevărat la gestionarea provocării migratorii într-un mod mai consolidat şi structurat”, a explicat un reprezentant al Comisiei Europene. Problemele legate de graniţe în cadrul UE ţin de competenţa naţională, iar disputele legate de frontiere ar trebui soluţionate prin dialog între ţările de origine şi de tranzit ale migraţiei, a precizat purtătorul de cuvânt al executivului european. El a subliniat importanţa supravegherii graniţelor pentru a lupta împotriva traficului cu fiinţe umane, dar şi pe cea a semnării unui acord final de repatriere cu Turcia.
Grecia este principalul punct de intrare pe teritoriul European a imigranţilor ilegali din Africa şi Asia. Cum guvernul elen, concentrat pe propriile probleme economice a declarat de mai multe ori că nu se află în postura de a stăvili afluxul de imigranți, a propus în schimb o abordare comună a problemei la nivel european. Astfel, Atena a solicitat sprijinul pentru trimiterea de trupe ale Echipei de Intervenție Frontalieră Rapidă pe granița terestră greco-turcă. În octombrie, Comisia Europeană a trimis în Grecia o misiune Rabit (Rapid Border Intervention Teams), alcătuită din 175 de gardieni înarmaţi, provenind din 25 de ţări membre, al cărei mandate a fost prelungit până în martie 2011.
În octombrie, înainte de sosirea misiunii, la frontiera greacă au fost interceptate 7.586 de persoane. În noiembrie, numărul acestora scăzuse la 4.720.
Grecia face cu greu față numărului de imigranți și solicitanți de azil, capacitățile de primire ale statului elen fiind suprasolicitate, într-un moment de criză economică și socială.
Administrația care gestionează cererile de azil este depășită de situație, iar 47.000 de solicitanți așteaptă, în unele cazuri timp de mai mulți ani, pronunțarea unei decizii.
Organizațiile pentru drepturile omului au criticat în repetate rânduri tratamentul inadecvat aplicat
persoanelor care se refugiază în fața conflictelor din Africa, Orientul Mijlociu sau subcontinentul indian. Solicitanții de azil și imigranții sunt cazați în centre de detenție, în celule aglomerate și inadecvate, majoritatea fiind eliberați, în cele din urmă, cu ordine de expulzare.
Ultimii ani au marcat o schimbare în atitudinea Europei față de imigrație și, în contextul colapsului economic și al creșterii ratei șomajului, mai multe țări membre ale Uniunii Europene au observat o legătură directă între creșterea ratei infracționalității și imigrație. Drept urmare, ele au decis să restricționeze tot mai mult accesul imigranților în interiorul granițelor proprii.
