În anul 2010 în România au fost înregistraţi 97.395 de cetăţeni străini cu drept de şedere în România. Dintre aceştia, 58.424 provin din state terţe, 48.300 au drept de şedere temporară (82,67%) şi 10.124 au drept de şedere permanentă (17,33%). Cei mai mulţi străini înregistraţi cu şedere legală sunt din Moldova (17.494), Turcia (8.969) şi China (7.049). De asemenea, au fost înregistraţi 38.971 de cetăţeni UE şi SEE precum şi membrii de familie ai acestora, dintre care 37618 sunt cu rezidenţă mai mare de 3 luni şi 1353 cu rezidenţă permanentă. În ceea ce priveşte numărul solicitărilor de viză depuse la misiunile diplomatice din străinătate, acesta a fost de 15.617. Cele mai numeroase solicitări pentru viză de scurtă şedere sunt cele în scop de vizită, din
totalul de 2.566 fiind soluţionate favorabil 1769 cereri (68,9%). Cele mai multe cereri aprobate au fost cele depuse de cetăţenii din Republica Moldova – 701 şi din China – 262.
În ceea ce priveşte viza de lungă şedere, Oficiului Român pentru Imigrări a avizat un număr de 7.756 cereri, principale state de unde provin solicitanţii acestui tip de viză sunt: Moldova 3.328, Turcia 772 şi China 626.
Deşi a fost intensificată activitatea de control în teren, în cursul anului 2010 au fost înregistrate 3783 de persoane cu şedere ilegală, cu 25% mai puţini decât în anul 2009. În aceeaşi perioadă au fost emise 3.294 decizii de returnare străinilor de pe teritoriul României, 333 de cetăţeni străini au fost îndepărtaţi sub escortă până la frontieră sau până în ţara de origine iar 51 au beneficiat de
programele de repatriere voluntară asistată.
În domeniul azilului, pe parcursul anului 2010 a fost asigurat accesul la procedura de azil a unui număr de 887 de străini, situaţie foarte similară cu anul 2009, când au fost înregistrate 837 de cereri. Au beneficiat de cazare şi asistenţă în centrele regionale ale Oficiului Român pentru Imigrări un număr de 953 de solicitanţi de azil. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Afganistan, Republica Moldova şi Pakistan. În ceea ce priveşte integrarea persoanelor care au obţinut o formă de protecţie, 113 persoane au beneficiat de programele de integrare derulate de centrele regionale, dintre care 93 nou înscrişi în program.
În domeniul azilului se observă o tendinţă multianuală crescătoare la majoritatea indicatorilor de referinţă (număr de cereri de azil, de cazuri solicitanţi de azil reprimiţi în România conform regulamentului Dublin, număr de solicitanţi de azil aflaţi în nevoie de asistenţă, participanţi la programul de integrare, străini cu drept de şedere asistaţi sau beneficiari ai serviciilor de integrare), aceasta fiind accentuată de conflictele existente în unele zone geografice principale generatoare de solicitanţi de azil (Afganistan, Irak, Congo, Somalia, Sudan etc.), de criza economică manifestată la nivel internaţional.
În anul 2010 au obţinut autorizaţie de muncă 2.260 de persoane. Autorizaţiile de muncă emise în 2009 s-au înjumătăţit faţă de anul 2009 (4.852) şi au scăzut vertiginos faţă de anul 2008 (14.949). Acesta nu reprezintă însă totalul migranţilor care muncesc în România, deoarece există multe cazuri în care aceştia nu au nevoie de autorizaţii de muncă (de ex. persoanele căsătorite cu cetăţeni români)
Mai jos prezentăm o analiză a distribuţiei pe mai multe criterii a autorizaţiilor de muncă emise de Oficiul Român pentru Imigrări în 2010.
Cele mai multe autorizaţii de muncă au fost emise, aşa cum era de aşteptat, în Bucureşti (33%) şi în Constanţa (14%), urmate de câteva procente în Timiş (6%), Prahova (5%), Iaşi (5%), Giurgiu (4%), Bihor (4%), Cluj (3%), Galaţi (2%), Bacău (1%). În celelalte judeţe au fost emise mai puţin de 1% dintre autorizaţiile de muncă, însumând 23%.
Cetăţenii turci sunt cei care au primit cele mai multe autorizaţii de muncă (21%), urmaţi de chinezi (16%), cetăţeni ai Republicii Moldova (8%) şi Filipine (7%). Vecinii din Serbia au însumat 6% dintre autorizațiile de muncă, cetăţenii indieni (3%), cetăţenii israelieni (2%), iar ucrainenii (1%).
Pentru combaterea muncii nedeclarate au fost efectuate 1.943 acţiuni şi controale, în creştere cu 77% faţă de anul 2009 când au fost executate numai 1.092. Astfel, au fost depistaţi 254 străini ce desfăşurau activităţi lucrative fără forme legale, din care 59 se aflau cu şedere ilegală pe teritoriul naţional, iar 195 aveau drept de şedere pe teritoriul României, însă nu îndeplineau condiţiile legale pentru a desfăşura astfel de activităţi.
Situaţia persoanelor care lucrează fără dreptul de a munci în România a fost discutată şi în cadrul seminariilor Migrant în România. De multe ori, aceştia nu cunosc legislaţia în vigoare, iar angajatorii nu sunt dispuşi să parcurgă toate procedurile birocratice şi financiare.
Autorizaţiile de muncă emise pentru bărbaţi (2.450) sunt semnificativ mai multe decât cele emise pentru femei (414). Au fost refuzate 1054 de autorizaţii de muncă, 103 în cazul femeilor şi 951 în cazul bărbaţilor.
Cele mai multe autorizaţii de muncă au fost emise pentru persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 19-34 de ani (58%), şi 35-50 de ani (35%). Persoanele cu vârsta cuprinsă între 51 şi 65 de ani au obţinut 7% dintre autorizaţiile de muncă, iar cele peste 65 de ani şi sub 18 ani au însumat sub 1%.
Principalele priorităţi ale Oficiului Român pentru Imigrări pentru anul 2011 sunt:
Realizarea unui management corespunzător în domeniul implementării politicilor, asumarea unui rol activ în cadrul cooperării regionale şi internaţionale în domeniul migraţiei şi azilului;
Îmbunătăţirea capacităţii administrative prin dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului necesare îndeplinirii atribuţiilor în vederea creşterii eficacităţii organizaţionale;
Creşterea impactului activităţilor de integrare a străinilor care au un drept legal de şedere în Romania;
Continuarea participării active la eforturile comunităţii internaţionale de identificare a unor soluţii durabile la problema refugiaţilor prin operaţiuni de relocare de urgenţă şi prin programul naţional de relocare;
Continuarea implementării Acordului dintre Guvernul României, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) privind stabilirea
Centrului de evacuare în regim de urgenţă a refugiaţilor de la Timişoara.
Detalii privind statisticile legate de accesul pe piaţa muncii, alături de aspect calitative, vor fi prezentate într-un studio realizat de Institutul Intercultural Timişoara, care va fi disponibil în suplimentul din revistei Migrant în România nr. 9.
