Categorii
Articole

Cum se dobândeşte cetăţenia română

Cetăţenia română, semnificaţii diferite

Pentru cetăţenii Republicii Moldova şi Ucrainei care au pierdut fără voia lor cetăţenia română în 1940, precum şi pentru copiii şi nepoţii acestora, redobândirea cetăţeniei este un act de justiţie, dar şi deschiderea spre noi posibilităţi, între care cea de a locui, a călători şi a munci fără restricţii în România şi, de ce nu, în Uniunea Europeană. Până în prezent, în ciuda numărului mare de solicitări, foarte puţini cetăţeni din această categorie şi-au văzut cererile aprobate, procesul fiind în continuare greoi şi îndelungat. Dorinţa acestor noi cetăţeni români de a participa la viaţa publică a României, indiferent de locul de reşedinţă, s-a manifestat recent şi prin prezenţa numeroasă la alegerile prezidenţiale de zilele trecute.

Pentru cei care vin din alte ţări şi doresc să obţină cetăţenia română, obţinerea ei este cu siguranţă un pas important, un moment esenţial în parcursul lor spre integrarea în societatea românească. Mulţi sunt pe deplin integraţi în momentul primirii cetăţeniei, acest act nefiind decât recunoaşterea administrativă a unei situaţii de fapt şi posibilitatea de a exercita drepturi egale cu restul concetăţenilor. Pentru alţii însă procesul de integrare nu se încheie odată cu obţinerea cetăţeniei şi necesită în continuare eforturi, pentru perfecţionarea limbii române, din punct de vedere profesional, sau al relaţiilor cu ceilalţi. Din păcate însă. Unii dintre cei ce au devenit recent cetăţeni români trebuie să se înarmeze de asemenea cu răbdare şi cu încredere deoarece calitatea de cetăţean român nu îi scuteşte de efectele negative ale stereotipurilor şi prejudecăţilor la care trebuie să facă faţă datorită originii sau apartenenţei religioase.

Peste 20.000 de persoane au primit cetăţenia română de la începutul anului

În perioada 01.01.2009 – 15.11.2009, Comisia pentru Cetăţenie a Ministerului Justiţiei a soluţionat 20.148 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei române, din care 17.437 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de „foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţilor acestora până la gradul III” (cetăţeni din Republica Moldova şi Ucraina), 2.302 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de „persoane care au pierdut cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora până la gradul II” şi 409 cereri formulate de „cetăţeni străini sau persoane fără cetăţenie”.


Din cele 20.148 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei române soluţionate de Comisia pentru Cetăţenie, 15.898 cereri au fost aprobate prin ordin al ministrului justiţiei, comparativ cu 5.585 cereri de acordare şi redobândire a cetăţeniei române aprobate prin ordin al ministrului justiţiei în aceeaşi perioada a anului 2008.

Potrivit legii, cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România, moment în care se eliberează şi certificatul de cetăţenie, document care atestă calitatea de cetăţean roman. Jurământul de credinţă se depune în faţa Ministrului Justiţiei sau a reprezentanţilor acestuia doar de către persoanele care au solicitat acordarea sau redobândirea cetăţeniei române cu stabilirea domiciliului în România. Persoanele care au optat pentru menţinerea domiciliului în străinătate vor depune jurământul de credinţă în faţa şefului misiunii diplomatice sau a oficiului consular ale României din ţara respectivă.

Peste 300 de persoane au devenit cetăţeni români după ce au depus depus, vineri 20 noiembrie 2009, jurământul de credinţă faţă de România. Ceremonii similare de depunere a jurământului de credinţă au loc cel puţin odată pe lună, în funcţie numărul de cereri soluţionate.

Cetăţenii care solicită redobândirea cetăţeniei, în condiţiile în care ei, părinţii sau bunicii lor au pierdut-o fără voia lor în urmă cu peste o jumătate de secol, pot obţine cetăţenia cu domiciliul în România, caz în care trebuie să facă dovada unei locuinţe în România, respectiv pot deveni cetăţeni români cu domiciliul în străinătate. Aceştia pot depune dosarele de solicitare a cetăţeniei fie la consulatele României din ţara unde locuiesc, fie la Bucureşti, la Ministerul Justiţiei.

Pentru alte persoane care doresc să obţină cetăţenia română condiţiile principale sunt domiciliul legal în Românie de cel puţin 8 ani, sau 5 ani de la căsătoria cu un cetăţean român şi cunoaşterea limbii române.

Detalii privind procedurile de obţinere sau de redobândire a cetăţeniei române sunt disponibile pe site-ul Ministerului Justiţiei: www.just.ro

Actele şi taxele necesare pentru depunerea cererii de acordare a cetăţeniei române (Art. 8 din Legea nr. 21/1991)

ACTE NECESARE

  1. PAŞAPORT în copie legalizată sau « conform cu originalul », cu traducere legalizată
  2. PERMIS de şedere permanentă pentru cetăţeni străini în copie legalizată sau « conform cu originalul »;
  3. HOTĂRÂREA prin care s-a stabilit domiciliul în România în copie legalizată eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări;
  4. ADEVERINŢĂ din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei – eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări;
  5. DECLARAŢIE personală autentificată la notar din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
  6. CERTIFICAT de NAŞTERE în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată;
  7. CERTIFICAT de CĂSĂTORIE în copie legalizată;
  8. DOVADA cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie legalizată), dacă este cazul;
  9. CERTIFICATE de NAŞTERE ale minorilor în copii legalizate;
  10. ACORDUL părinţilor privind dobândirea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar;
  11. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar şi în prezenţa unui părinte;
  12. CAZIER JUDICIAR din România;
  13. CAZIER JUDICIAR din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată la notar;
  14. DOVADA locuinţei în copie legalizată prin una din următoarele variante:
  15. prin contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  16. prin contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  17. prin contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  18. prin declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi şi extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul în cauză.
  19. DOVADA mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor (după caz):
  20. venituri din activităţi comerciale
  21. actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată;
  22. CUI în fotocopie.
  23. bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia Financiară.
  24. HOTĂRÂREA AGA de repartizare a dividendelor sau respectiv procesul verbal al asociatului unic;
  25. DOVADA încasării dividendelor cuvenite;
  26. DOVADA achitării impozitului pe dividendele încasate;
  27. CERTIFICAT constatator de la Oficiul Registrul Comerţului pentru societatea comercială.
  28. CERTIFICAT de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la sediul societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat. 
  29. CONTRACT individual de muncă cu viza Inspectoratului Teritorial de Muncă în copie legalizată precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar NET. 
  30. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
  31. declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
  32. certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice.
  33. TALON de pensie sau alte dovezi;

TAXE

  1. TAXA CONSULARĂ – 187,5 lei – se plăteşte la C.E.C. sau la Trezorerie în contul nr. 203301028609468;
  2. TAXĂ ÎNREGISTRARE CERERE – 3 lei – se plăteşte la C.E.C. sau la Trezorerie în contul nr. 203301028609468;
  3. TIMBRU JUDICIAR de 1,5 lei – se cumpără de la Poştă ;

IMPORTANT

  • Toate actele se depun într-un dosar cu şină.
  • TOATE TAXELE SE PLĂTESC ÎNAINTE DE DEPUNEREA CERERII.
  • CEREREA SE DEPUNE PERSONAL !
  • Cererile care nu sunt însoţite de toate documentele nu se primesc.
  • Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere !
  • Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate.
  • În cazul în care actele sunt întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai României nu este necesară apostila, ori supralegalizarea.

Persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască:

  • Limba română (scris şi citit);
  • Constituţia României şi Imnul naţional;
  • Noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (istoria şi geografia României, artă şi literatură română).