Categorii
Articole

Europa. România și spațiul Schengen.Consecințe și efecte din punct de vedere al migrației forței de muncă.

Ramona Gurgui, doctorand Universitatea din Craiova

Dorel Marinescu, doctorand Universitatea din Craiova

În momentul de faţă, aşa cum bine se ştie, România îndeplineşte toate condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen, însa decizia se tot amână, ba este în martie, ba în iunie, ba în octombrie 2011, cu speranţa de a nu se amâna până în anul 2012, însă problema existentă şi care rămâne actuală în continuare este « de ce se tot amână ? ». În luna Iunie 2011 Parlamentul European a dat vot favorabil aderării României la Spaţiul Schengen însa Consiliul European a decis să mai amâne luarea acestei decizii…şi iar ajungem la întrebarea «de ce ?».

Răspunsul într-o oarecare măsură provine din scrisoarea făcută de către Franţa şi Germania, în luna decembrie 2010, adresată Conducerii Uniunii Europene, prin care s-a solicitat amânarea deciziei de aderare a României şi a Bulgariei, ţară în aceaşi situaţie ca şi România, datorită problemelor care există pe plan local cu justiţia şi cu lupta împotriva corupţiei. 

Dar oare acestea sunt motivele adevarate sau faptul că aceste ţari s-au săturat de migranţi şi de migraţie, de faptul că au fost invadaţi, la propriu şi la figurat de către conaţionalii noştrii de etnie rromă, care sunt consideraţi peste hotare români, din România şi care ne-au adus în mare parte numai efecte negative, acum nu zic că toţi rromii au furat, au cerşit sau au făcut trafic de carne vie, pentru că există şi exemple pozitive însa din păcate ponderea înclina spre efectele negative aduse ţării noastre şi implicit nouă, cetăţeni ai acestei ţări.

Ce înseamnă de fapt Spaţiul Schengen şi de ce ne dorim să aderăm ?

Spaţiul Schengen aşa cum este definit şi pe site-ul oficial, reprezintă „zona de libertate, de mișcare, unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate și a fost creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare” (www.schengen.mira.gov.ro/index03.htm).

Cu alte cuvinte, putem spune că cetăţenii statelor membre ale acordului Schengen pot călători oriunde şi oricând în acest spaţiu fără a fi controlaţi şi pot munci fără probleme, beneficiind de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii respectivei ţării.

Spațiul Schengen prevede reguli comune cu privire la vizele pentru sejururi scurte, la cererile de azil și controalele la frontieră.

Statele membre ale spaţiului Schengen sunt în număr de 25, în mare parte țări membre ale Uniunii Europene cum sunt: Franţa, Germania, Italia, Finlanda, Belgia, Spania, Letonia, Lituania, Danemarca, Austria, Grecia, Estonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Suedia, Ţările de Jos, Ungaria şi alte trei ţări asociate Uniunii Europene: Elveţia, Norvegia şi Islanda.

Ţările ce doresc să adere la spaţiul Schengen în acest moment sunt România, Bulgaria şi Cipru.

La nivelul Spaţiului Schengen trebuie să fie asigurată o securitate maximă, în special la graniţele externe, acest lucru fiind posibil numai prin buna cooperare şi colaborare între poliţie şi autorităţile judiciare.

Aşa cum am mai spus România şi Bulgaria au îndeplinit toate condiţiile impuse, cu privire la securizarea graniţelor exterioare ale UE, instituirea unui sistem de evidenţă a persoanelor precum şi restul cerinţelor impuse pentru aderare însă decizia finală se tot amână.

Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez a spus în cadrul unui interviu că „aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE ameninţă securitatea restului Europei” (Știrile PROTV – www.stirileprotv.ro). 

De asemenea tot dl. Laurent Wauquiez afirma că „suntem într-un sector în jurul României, Bulgariei şi Greciei, unde se concentrează trei sferturi dintre problemele legate de intrarea persoanelor şi bunurilor în UE: imigraţia ilegală, traficul de arme, problematica drogurilor, traficul de copii”.

Dar oare numai români şi bulgari au intrat în acest spaţiu încât să reprezentăm o ameninţare asupra securităţii Europei, oare suntem priviţi numai ca o ameninţare şi nu ca un sprijin adus dezvoltării economice ale Uniunii Europene, pentru ca în fond asta facem, aducem un sprijin, specialiştii noştrii, oameni cu înaltă calificare dobandită în Romania, pleacă la muncă în aceste state membre, sunt oameni ce ne reprezintă ţara, oameni care la rândul lor învaţă pe alţii o meserie, oameni care aduc un plus valoare în tara de destinaţie si de asemenea asa cum am zis ajută la dezvoltarea economiei.

De ce întotdeauna se priveste partea mai puţin bună a lucrurilor, de ce suntem văzuţi ca traficanţi, cerşetori sau în orice alt fel, de ce nu se promovează ţara noastră care are de oferit multe comparativ cu ce au de oferit ţările membre ale Uniunii Europene, cultura noastră, de ce?, de ce?, de ce?. Foarte multe semne de întrebare dar cel mai important de explicat este faptul că dacă intradevăr am fi aşa cum ne văd ei, ar însemna că ne omorâm între noi în ţară. 

Eu personal consider că nu ar trebui nici un stat să se teamă de noi ca şi popor român, pentru că odată cu intrarea României în Uniunea Europeană lucrurile s-au schimbat puţin faţa de ceea ce era înainte de aderare, procesul de plecare şi de angajare în ţările membre s-a mai ușurat, au apărut multe agenţii de recrutare prin care poţi pleca legal la muncă în străinatate, nu trebuie să pleci ilegal, este mult mai comod şi indicat să pleci legal, eşti mai protejat iar contractul de muncă îţi oferă anumite drepturi. 

Legislația muncii din Uniunea Europeană este restrictivă pentru români şi într-adevăr sunt câteva state membre ale Uniunii Europene care au impus restricţii cetăţenilor români, în ceea ce priveşte accesul liber pe piaţa internă a muncii, restricţii ce ar trebui să expire la începutul anului 2012, însă în restul statelor se poate munci, fără permise speciale. O parte dintre statele ce au impus restricţii sunt: Franţa, Germania, Belgia, Italia, Irlanda şi Marea Britanie. Deoarece libera circulație a lucrătorilor este una din cele patru libertăți fundamentale (circulația bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă) stipulate în reglementările juridice ale UE, aderarea României la UE a condus la o transformare fundamentală a regimului migrației cetățenilor români către țările membre ale UE (libertatea de a se angaja, dreptul de rezidență, egalitatea tratamentului). 

Aderarea la spaţiul Schengen prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. Avantajele cele mai importante ar fi facilitarea accesului pe piaţa muncii, ar putea ajuta la înbunătăţirea turismului, a transportului de marfuri, ar putea duce la creșterea comerţului și implicit la dezvoltarea economiei.

De asemenea migraţia economică poate ajuta la încurajarea antreprenoriatului, sporirea competitivităţii şi îndeplinirea obiectivelor economice şi de ocupare a forţei de muncă.

Partea negativă este dată de posibilitatea sporirii imigraţiei atât legale cât şi ilegale şi a criminalităţii.

Migraţia atât legală cât şi ilegală reprezintă şi azi o componentă foarte importantă a societăţii ce a ajutat la stimularea globalizării pieţelor şi la reglarea diferitelor dezechilibre apărute pe piaţa muncii.

Într-adevăr o mare parte a populaţiei române a preferat în ultimii ani să plece în exterior în special în ţările din Uniunea Europeană, unde nu sunt impuse foarte multe restricţii, însă unul dintre motivele principale ale migraţiei este dat de redusa posibilitate de a gasi un loc de munca conform competentelor deţinute şi plătit în conformitate cu munca depusă.

România reprezintă ţară de emigraţie ce a furnizat forţă de muncă pentru piaţa Europeană.

Munca ilegală este practicată cel mai des în domenii ca agricultură, construcţii, munca menajeră şi mai nou childcare sau baby sitting. 

Odată cu liberalizarea circulaţiei în spaţiul Schengen pentru români, ponderea persoanelor care au plecat în străinătate a crescut foarte mult, ţările preferate fiind Spania şi Italia. 

În anul 2003 aproximativ „1.7 mil de români munceau în străinătate” (Migrația românilor în Europa – trecut și viitor, http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana) însă aproximativ 600 mii români pleacă anual în străinătate la muncă. 

Legal, au fost plasate prin acord bilateral 43189 persoane din România, principalii beneficiari fiind:

În ultimii cinci ani, 50% dintre plecările la lucru în afară au fost în Italia și 25% în Spania.

Numărul străinilor aflați în străinătate este de aproximativ 2,1 mil de persoane. O parte sunt plecați cu contract de munca (aprox 250.000), o altă parte individual, pe o perioadă mai mare de un an (aprox 700.000), iar restul plecați pentru perioade mai mici de un an.

Anul 2011 este anul în care există o foarte mare luptă pentru atragerea medicilor, a informaticienilor, a inginerilor și a specialiștilor în resurse umane. Se caută în special tineri talentați și foarte bine pregătiți profesional, cu un înalt nivel de calificare.

România nu impune restricții străinilor pentru intrarea și angajarea acestora.

Conform Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) deficitul de forță de muncă înregistrat este de 83.000 de persoane. 

Nivelul șomajului a scăzut de la 6.9% în dec 2010 la 6.6% în feb. 2011 (Buletin Statistic lunar nr 12 /dec 2010 si 02/feb 2011).

Realitatea este că nevoie de forţă de muncă calificată există şi în ţară însă nu putem păstra oamenii de valoare întrucât deficitul bugetar este tot mai mare neputându-se investi în refacerea sau repunerea pe picioare a sistemului sanitar, a sistemului de asigurări sociale, a sistemului educaţiei, etc. 

Majoritatea tinerilor cu vârste cuprinse între 20-39 ani aleg calea străinătății.

„Numărul imigranţilor legali aflaţi pe teritoriul României se ridică la aprox. 50.000, iar numărul celor depistaţi fără forme de şedere este rareori mai mare de cinci mii anual”.

Ţara are de suferit în prezent la capitolul infrastructură, eficienţă şi inovaţie.

Cel mai probabil, o dată cu aderarea la spaţiul Schengen numărul indivizilor ce vor intra în ţara noastră va creşte, lucru ce va ajuta la reglarea dezechilibrelor apărute pe piaţa muncii.

În concluzie se poate afirma că România, în momentul de faţă poate adera fară nici o problemă la spațiul Schenghen, îndeplinind toate condiţiile impuse pentru aderare, pentru a avea dreptul de libera circulaţie a mărfurilor și a cetăţenilor în acest spaţiu, fără control la vamă.

În urma acestei aderări, cu riscul de a creşte migraţia atat legală cât şi ilegală, România are numai de câştigat. 

În luna Iunie 2011 Parlamentul European a dat vot favorabil aderării României la Spaţiul Schengen însă Consiliul European a decis să mai amâne luarea acestei decizii, motivul concret pentru care se tot amână fiind încă necunoscut.