Categorii
Articole

Înconjurul lumii prin gastronomie!

Mbela Nzuzi
Organizaţia Femeilor Refugiate din România

Unul dintre aspectele care promovează bogăţiile continentului African este bucătăria africană. Vorbeşte atât de frumos despre Mama Africa, trecând peste barierele culturale şi lingvistice. Bogată prin diversitatea preparatelor făcute cu ingrediente produse de pamântul fertil, binecuvântat, bucătăria africană este însoţită de o cultură profundă de transmitere a micilor secrete într-un sistem alcătuit de reguli nescrise, care a asigurat menţinerea tradiţiei de-a lungul generaţiilor, prin relaţia mamă-fiică. Preparate consistente, aromate şi adaptate stilului de viaţă a populaţiei africane – ar fi o scurtă descriere a bucătăriei africane.

Bucătăria este un element extrem de important în viaţa unui popor. Dincolo de limbile de circulaţie internaţională şi de dialectele care delimitează graniţele între ţări şi regiunile sau provinciile dintr-o ţară, felul în care mâncarea este preparata şi servită spune multe despre identitatea unui popor.

Vă recomand o călătorie prin inima Africii, mai precis în Republica Democrată Congo, prin gastronomie.

Mâncarea pe care v-o propun se regăseşte, de asemenea, cu mici modificări, în alte ţări din Africa centrală. Se numeşte: Soso na moamba in lingala – traducerea în limba română fiind: Pui cu sos de arahide.

INGREDIENTE PENTRU 6 PERSOANE

1 Pui, 200 gr. unt de arahide, 2 cepe, 2 ardei graşi, 2 căţei de usturoi, frunze de dafin, 4 sau 5 roşii, 3 linguri de paste de tomate, ulei vegetal, apă, nucşoară, sare şi piper.

MOD DE PREPARARE

1 Curăţaţi puiul, tăiaţi-l şi adăugaţi sarea şi piperul.

2 Puneţi uleiul la încins şi prăjiţi bucăţile de pui.

3 Preparaţi sosul. Puneţi într-o cratiţă circa 100 ml de ulei; adăugaţi ceapa tocată, usturoiul pisat, roşiile tocate mărunt, pasta de tomate, ardeii graşi tocaţi, frunzele de dafin, nucşoara, sarea şi piperul. Lăsaţi să fiarbă la foc mic aproximativ 10 minute.

4 Adăugaţi în sos, untul de arahide înmuiat în 500 ml de apă fierbinte.

5 Acoperiţi cratiţa şi lăsaţi să fiarbă la foc mic aproximativ 30 minute. Amestecaţi din când în când ca să nu se ardă şi sa nu se lipească de cratiţă. (Sosul de arahide este gustos, dar şi capricios)

6 Mâncarea este gata şi puteţi folosi pentru garnitură orezul basmati sau manioc. În România, puteţi folosi tradiţionala mămăligă din mălai sau mămăliga nesărată din griş.

În Republica Democrată Congo, folosim ca garnitură ceea ce noi numim foufou, un fel de mămăligă din manioc sau makemba, un soi de banane care se prăjesc, se fierb sau cu care se face un piureu delicious mbala ya sukali, sau ceea ce se găseşte mai nou şi în România: cartofi dulci, ignames, un soi de cartofi tropicali. La o masă congoleză autentică, nu există neapărat aperitive şi deserturi. Masa este simplă, dar consistentă, iar la sfârşitul mesei se consumă fructe precum ananas, fructul pasiunii, papaya, mango sau nsafu (un soi de prune salbatice care trebuiesc înmuiate în apă caldă şi apoi consumate cu încredere).

Mult success în prepararea acestei reţete uşoare şi la îndemâna tuturor şi … Poftă bună!

Câteva cuvinte despre Republica Democrată Congo, numită şi Congo – Kinshasa:

Republica Democrată Congo este o ţară din centrul Africii, a treia ca suprafaţă de pe continent. RD Congo are ca vecini Republica Centrafricană şi Sudan la nord, Uganda, Rwanda, Burundi şi Tanzania la est, Zambia şi Angola la sud şi Republica Congo la vest. Ţara are o ieşire îngustă la Oceanul Atlantic. Numele de „Congo” (înseamnă vânător) provine de la grupul etnic Bakongo, grup ce trăieşte în bazinul fluviului Congo. Numele fostei colonii belgiene (Congo Belgian) a fost schimbat după independenţă. În 1971 numele a fost schimbat din nou, din Congo-Kinshasa (după numele capitalei sale; pentru a putea fi deosebit de Republica Congo sau Congo-Brazzaville) în Zair. La acest nume s-a renunţat în 1997. Din 1998 ţara a suferit mult din cauza celui de-al doilea război din Congo, unul dintre cele mai ucigătoare conflicte de după al doilea război mondial (descriere extrasă din Wikipedia, Enciclopedia liberă)

Articole pentru revista Migrant în România

Institutul Intercultural Timişoara solicită contribuţii la revista Migrant în România.

Articolele trebuie să fie relevante pentru problematica integrării cetăţenilor din ţări ne-membre UE care locuiesc în România, să aibă între 3000 şi 10000 de caractere şi să fie redactate în limbile română, franceză, engleză sau spaniolă. Sunt acceptate texte ce descriu cazuri individuale, comunităţi, organizaţii, activităţi, interviuri sau mărturii personale, precum şi alte tipuri de texte. Textele trebuie transmise de către autori, aceştia asumându-şi întreaga responsabilitate pentru conţinutul transmis. Autorii păstrează în totalitate drepturile asupra textului transmis, prin transmiterea lui permiţând însă Institutului Intercultural Timişoara să îl publice în revista Migrant în România şi pe site-ul www.migrant.ro. Autorii trebuie să aibă vârsta de peste 18 ani şi să aibă o formă de şedere legală în România, indiferent de cetăţenie. Transmiterea articolelor se va face exclusiv în format electronic (.rtf, .txt, .doc, .docx, .odt) pe adresa redactie@migrant.ro sau prin postare la secţiunea Contribuiţi la revistă de pe Forumul www.migrant.ro. Comitetul de Redacţie al revistei va informa autorii ale căror texte vor fi publicate. Aceştia vor putea fi invitaţi să participe la acţiuni locale, naţionale sau internaţionale privind problematica migraţiei.