Categorii
Articole

Interviu. ”Banii trimiși acasă de imigranți sunt importanți ,dar au efect economic minor în țara de origine”, Alina Constantinescu.

Iris Alexe

Manager Program Migrație și Dezvoltare,

Fundația Soros România

De curând, Fundația Soros România a lansat un studiu în cadrul programului său de Migrație și Dezvoltare, analizând contribuția emigranților la dezvoltarea economică a țării de origine. Deși cercetarea are în atenție muncitorii români din străinătate, o bună parte din concluzii se pot aplica și imigranților din țara noastră.

Ce aduce nou această cercetare numită „Maximizarea impactului migrației asupra dezvoltării”?

Studiul Fundației Soros a fost elaborate în parteneriat cu IASCI (International Agency for Source Country Information), care făcuse deja această cercetare în Albania, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Kosovo si Republica Moldova. Ne-am hotărât să efectuăm cercetarea și în România, întrucât la noi migrația este înțeleasă de multe ori greșit și de multe ori se subestimează potențialul pe care îl au emigranții în a influența pozitiv și durabil dezvoltarea economică și socială a României. De cele mai multe ori se consideră că singurul mod prin care emigranții contribuie la dezvoltarea economică a țării este prin remitențe, adică acele sume de bani pe care le trimit periodic acasă, familiei rămase în ţară. Studiul nostru se deosebește de majoritatea cercetărilor, politicilor și tendințelor din industria financiară, care s-au concentrat până în present doar pe acest aspect, pe remitențe, prin faptul că oferă o perspectivă mult mai amplă decât cea bazată exclusive pe analiza remitențelor: considerăm că remitențele sunt importante pentru dezvoltarea economică a țării de origine, dar impactul lor asupra economiei este unul foarte mic. Ceea ce are întradevăr un impact important asupra economiei țării de origine sunt acele sume de bani economisite de migrant.

Deci practic ar trebui luate în calcul nu atât sumele de bani trimise familiei, cât ce reușește un emigrant să economisească, în afara acestor sume?

Da, trebuie să te uiți la economii. Pentru că în fond, majoritatea emigranților care pleacă din România să muncească în străinătate au ca scop să strângă niște bani, cu care să își realizeze propriile planuri de viitor. În momentul în care emigrantul a strâns suma care îi este necesară pentru ceea ce și-a propus, se întoarce acasă. Banii strânși pot fi investiți în construcția unei case, începerea unei afaceri etc. Banii pe care i-a trimis familiei pentru a o susține pe parcursul timpului în care a fost plecat, reprezintă practic o cheltuială, familia îi utilizează și foarte rar îi investește. Sunt niște bani pentru consum. Pe termen lung, familia ajunge să devină dependent de acești bani care, firește, contribuie la îmbunătățirea nivelului său de trai, însă la scară macro-economică remitențele nu au un impact major la dezvoltarea economică a țării de origine.

În cazul României, de pildă, de ce este importantă această schimbare de perspectivă, de la accentul pus pe remitențe și dependența de consum pe economisire?

În primul rând pentru că dacă înțelegem principalul scop al emigrației (economisirea), putem să propunem politici care să ajute migrantul să își atingă acest scop real, sprijinindu-l înainte, în timpul și după ce perioada de emigrare ia sfârșit. De pildă, înainte de a pleca, emigrantul poate fi sprijinit pentru a se adapta mai repede la noua țară (prin cursuri de limbă, informații despre zona unde va sta, stabilirea unor contacte cu persoane de acolo). În timp ce emigrantul este plecat, el ar putea fi susținut privind modul în care poate economisi și investi banii ulterior. Majoritatea emigranților își țin banii fie în bănci din străinătate, fie în casă. Atragerea economiilor migranților către instituțiile oficiale de intermediere financiară și către investiții productive în România, ar fi de dorit. De pildă, ar trebui făcută consultanță privind antreperenoriatul. Foarte importantă este și implicarea autorităților publice și a altor agenți economici în sprijinirea emigrantului după ce se întoarce. Noi am propus aceste soluții în acest studiu și credem că luarea lor în considerare în alcătuirea politicilor publice de migrație este importantă. Noi oferim practic un model, aplicat ca atare și în celelate țări în care a fost făcută cercetarea. Oferim practice posibilitatea de standardizare a unei metodologii și de comparare a datelor.

Aveți în vedere o astfel de cercetare și în cazul celor care emigrează în România, pentru care țara noastră este o țară de destinație?

Cred mult în relevanța acestei cercetari și în cazul imigranților din România, chiar dacă noi avem o imigrație aflată la început. Putem utiliza experiența dobândită în analiza emigrației și putem replica modelul, pentru o mai bună gestionare a imigrației în România, asigurarea securității frontierei, prevenirea și combaterea migrației ilegale.

„Maximizarea impactului migrației asupra dezvoltării” – câteva concluzii

Comparând România cu alte ţări din regiune unde există un grad ridicat de emigrare se pot identifica o serie de caracteristici cheie ale emigranţilor români. Ciclul migraţionist recent şi astfel mai puţin matur din România conduce la un nivel relativ scăzut al veniturilor în ţara de destinaţie (în medie 1,896 euro), ceea ce îi situează pe emigranţii români la baza piramidei salariale. Diferenţele dintre veniturile obţinute de emigranţi se pot explica prin:

  • Ţările de destinaţie pentru care se optează, emigranţii români îndreptându-se cu precădere către partea sudică a Uniunii Europene, Spania şi Italia (aproximativ 73%), în timp ce emigranţii din Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo se îndreaptă către ţările cu un venit mai mare din nordul Europei (Germania, Elveţia, Austria, ţările nordice etc.);
  • Numărul de membri ai gospodăriei care generează venituri, care în cazul României este de 1.48 (partea de jos spre mijloc a scării);
  • Sectorul ocupaţional, care pentru femeile din România, precum şi pentru cele din Republica Moldova şi Albania, este cel al îngrijirii la domiciliu, în timp ce femeile din Bosnia şi Kosovo se implică mai mult în sectorul manufacturier, servicii şi alte profesii;
  • Durata ciclului migraţionist, care în cazul României este considerabil mai mică faţă de alte state. Există o legătură între durata emigrării şi gradul de integrare sau statutul socio-economic. 

În acelaşi timp, analiza financiară indică faptul că românii au cheltuieli considerabil mai mici decât emigranţii din Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo. Acest raport între veniturile şi cheltuielile emigranţilor români indică un grad ridicat de economisire în ţara de destinaţie, de 40% (faţă de 23 până la 35% în celelalte ţări care au făcut obiectul studiului). Se poate observa că la 2,157 euro pe an, gospodăriile româneşti se situează la mijlocul piramidei în ceea ce priveşte remitențele, comparativ cu ceilalţi emigranţi. 

Aceasta se poate explica prin:

  • Un nivel relativ mare al reunificării familiei: românii transferă bani în principal pentru a-şi întreţine părinţii, cheltuielile fiind mai mici decât în cazul partenerului sau copiilor.
  • Un nivel mediu al economiilor sau investiţiilor din sumele transferate (29%, faţă de 19-42%).

Studiul poate fi consultat și la adresa http://ec.europa.eu/ewsi/UDRW/images/items/docl_21718_559842985.pdf