Ca şi creştinii, musulmanii ţin anual post timp de 30 de zile. Ramadanul, adică postul musulman, este una dintre cele cinci obligaţii ale musulmanului. Comunitatea musulmană din România nu e mare. Potrivit recensământului din anul 2002, în România trăiesc 67.566 de musulmani, reprezentând 0,3 % din populaţia ţării. Această cifră nu ţine cont de miile de străini de confesiune musulmană imigranţi în ţară. Pentru a afla mai multe despre ramadan, am stat de vorbă cu dr. Ahmed, preşedintele Fundaţiei şi moscheii Semiluna din Bucureşti.
Care este istoria ramadanului?
Ştiţi că sunt două calendare: calendarul lunar şi calendarul solar. Noi, musulmanii, folosim ambele calendare. Prin calendarul solar se realizează toate calculele care sunt pentru oră, zi, săptămână. De aceea, orele noastre de rugăciuni sunt calculate după soare. Când vorbim de calendarul solar, ne referim la lună (calendaristică) şi toate calculele sunt făcute pentru o lună. Ramandan este numele unei luni din calendarul islamic, care este cel al Hijri de 12 luni, a câte 29 sau 30 de zile. Dar faptul că este (lună) de post, reprezintă acelaşi lucru ca pentru toate religiile monoteiste. Allah (subhanahu wa ta’ala), spune în Coran: “O, voi cei care credeţi, v-a fost statornicit vouă postul, aşa cum le-a fost prescris şi celor dinaintea voastră.” Deci, postul a fost prescris pentru toţi oamenii ca un act de adoraţie. De exemplu, Profetului Zakaria, când i-a spus Allah să se reţină de la vorbe; Mariei (Pace asupra ei), când a născut pe Isus Hristos (Pace asupra lui), tot aşa i-a spus, iar ea a ţinut post de vorbire. Deci, a te abţine de la un lucru permis este o cârmuire pentru suflet; o educare a sufletului, a omului în sine, încât acesta să fie mai răbdător, mai puternic. Şi pentru noi postul este prescris în Al- Coran Al-Kareem, din al doilea an al Hijri, după emigrarea Profetului de la Mekka la Madinah, atunci când a fost revelat acest verset din surat al-Baqara, a doua sură din Coran din care v-am citat mai devreme.
Pe ce dată începe postul musulman?
Ştiţi că anul lunar este mai mic decât anul solar cu aproximativ 11 zile şi el este exact de 355 de zile. Dimpotrivă, anul solar este de 365 de zile plus patru ore şi ceva, şi nu este fix. Pentru că se ajustează la patru ani. Dar anul lunar este fix din punct de vedere astronomic, având 355 de zile. Aceasta înseamnă că în fiecare an, luna ramadanului vine cu 11 zile mai devreme faţă de calendarul solar. Acest lucru este considerat o minune, o milostenie din partea lui Allah (subhanahu wa ta’ala) pentru toţi musulmanii. Dacă ar fi fost fix, atunci cei care ar posti vara, ar posti întotdeauna vara. În ciclul de viaţă al unui om, postul va fi şi în toamnă şi în iarnă dar şi în vară şi primăvară. Astfel, toată lumea posteşte egal. De exemplu, pentru un om cu o medie de viaţă de 60 de ani, dacă începe să postească, să zicem, la vârsta de 15-16 sau 17 ani, îi rămâne o medie de aproximativ 45 de ani. Acest ciclu (lunar) se repetă la fiecare 33 de ani. Deci pentru fiecare om se roteşte, să zicem, cel puţin o dată în viaţă. Astfel în 2010, postul a început pe 10 august, anul trecut a fost pe 20 august, iar în 2011 (in shaa’a Allah) va fi pe 1 august. Luna ramadanului se sfârşeşte cu o sărbătoare de întrerupere a postului, Eid Al-Fitr, de trei zile.
Ce semnificaţie are luna ramadan pentru un musulman?
Aşa cum am spus, în primul rând este o supunere, o ascultare. Când faci ceva abţinându-te de la anumite lucruri permise, cum ar fi spre exemplu mâncarea, care este un act permis, sau băutul, înseamnă că ai ajuns la un nivel la care îţi poţi înfrâna poftele şi dorinţele tale, care sunt duşmanul cel mai mare al omului. Orice om, dacă nu poate să se abţină câteodată, de la anumite dorinţe, înseamnă că este slab. Dar postul nu înseamnă doar abţinerea de la mâncare şi băutură. Postul are şi o valoare spirituală foarte mare. Aşa cum ştiţi, musulmanul are cinci mari îndatoriri,
pe care trebuie să le îndeplinească. Toate sunt realizate în văzul lumii. Când faci shahada (mărturia de credinţă), o faci în văzul lumii, pentru ca lumea să audă; când faci rugăciunea o faci în văzul lumii; când faci hajj, tot în văzul lumii îl faci; când faci donaţie de purificare (zakat) tot aşa trebuie să fie faţă de cineva. Din cele cinci îndatoriri ale musulmanului, postul este singurul care nu se face în public. Postul este un lucru pe care când îl faci, nimeni nu poate să ştie dacă eşti în post sau nu, decât Allah (subhanahu wa ta’ala). Deci nu poţi să spui că îl faci din fățărnicie, pentru a arăta oamenilor că eşti credincios. Este singurul gest de adorare pe care îl faci doar pentru divinitate, pentru Allah (subhanahu wa ta’ala). Şi de aceea, Allah (subhanahu wa ta’ala), într-un hadith sacru spune: “Toate faptele omului sunt pentru el.” Câteodată te duci la moschee, la biserică, etc. să vadă lumea că eşti credincios. Dar (în realitate) nu se ştie; poate eşti făţarnic. De aceea, spune Allah (subhanahu wa ta’ala) că fiecare faptă a omului este pentru el şi se întoarce la el. Şi spune în continuare că: “Omul s-a înfometat, s-a însetat, şi-a lăsat poftele, doar pentru Mine.” Aici nu mai poate fi vorba de fățărnicie faţă de alţii. Şi mai spune Allah (subhanahu wa ta’ala): „Eu o să-l răsplătesc pentru asta”. Şi când Allah (subhanahu wa ta’ala) spune că El îl răsplăteşte, aceasta înseamnă o răsplată foarte mare. Postul are valoare foarte mare şi în viaţa de zi cu zi, şi în viaţa de apoi. Jurisconsulții au făcut un fel de gradare a postului, spunând că postul oamenilor de rând este abţinerea de la mâncare, de la pofte, de la relaţiile conjugale, de la răsăritul până la apusul soarelui. Dar acest lucru îl poate face oricine. Îl poate face cineva pentru siluetă, ca dietă, pentru a scădea în greutate etc. Postul mai deosebit este să te abţii şi cu limba de la a spune vorbe greşite, să te abţii şi cu auzul, de la a auzi ceva greşit…
Ce este interzis în timpul postului?
În timpul postului trebuie să te abţii de la mâncare, de la tot ce se ingerează – toată hrana, de la răsăritul până la apusul soarelui. Şi, bineînţeles, de la relaţiile sexuale. Acesta este postul. Dacă respecţi aceste prevederi, deja eşti în post. Dar, ca să câştigi din roadele acestui post, trebuie să te abţii şi de la vorbele urâte, trebuie să te abţii de la făţărnicie, trebuie să te abţii de la bârfă, trebuie să te abţii de la a-i vorbi pe alţii. Trebuie să-ţi cârmuieşti şi vederea, astfel încât să nu te uiţi la ceva care nu este permis. Trebuie să-ţi abţii şi urechile, pentru a nu auzi ceva ce nu este permis. Când omul s-a obişnuit deja să-şi cârmuiască poftele, simte şi foamea sărmanului, foamea oamenilor neajutoraţi, foamea unuia care nu are de mâncare; simte ce înseamnă să-ţi fie sete şi ceea ce înseamnă să nu ai nici o picătură de apă; simte atunci când nu mănâncă, deşi poate
să cumpere, ce simt aceia care nu au bani pentru mâncare. El se simte cum se simte un om neajutorat. Şi atunci mulţumeşte pentru darul lui Allah (subhanahu wa ta’ala). De aceea se spune că luna de post este luna de binefacere, luna de dărnicie, luna în care se dăruieşte foarte mult. Profetul Muhammad (sallalahu aleihi wa sallam) era foarte darnic. Era şi mai darnic în luna ramadanului când era asemenea vântului care împrăştie.
Acesta este motivul solidarităţii care se întâmplă seara, în sensul că se împărtăşeşte cina cu toată lumea?
S-a început a se face acest lucru care se numeşte Masa Celui Milostiv (al-Rahman). Şi la noi, la Centrul Fundaţiei Semiluna, avem în fiecare seară aproximativ 120 de persoane care iau cina împreună. Dar nu toţi sunt săraci. Facem această masă de aproape 12 ani. Oamenii vin pentru binecuvântare, pentru donaţii, pentru milostenie. Acest lucru apropie omul unul de celălalt, apropie omul de societate, apropie omul de vecinul lui, apropie omul de semenii lui. Şi avem, de asemenea, rugăciunea de seară care se face în luna ramadanului. Luna ramadanului nu înseamnă că ziua dormi, ci îţi faci treaba şi posteşti, iar seara împlineşti gesturile de adorare: te duci la moschee, faci rugăciunile, citeşti Coranul, asculţi anumite predici. Deci, aceasta este luna ramadanului.
Mesele care se oferă seara au loc în toate moscheile din Bucureşti sau doar în anumite dintre ele?
Acum, cred că toate moscheile fac aceste mese.
Cam câte moschei sunt în Bucureşti?
În capitală sunt moschei şi giamii. Cele unde se fac doar rugăciuni sunt nouă, iar Centre unde se fac şi mese sunt cinci.