Institutul Intercultural Timişoara
Nu își cunosc foarte bine nici drepturile și nici obligațiile, iar cel mai adesea nu știu mai nimic despre posibilele pericole de pe piața muncii din România. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri sunt mulțumiți cu banii pe care îi câștigă. Cam acesta este profilul general al muncitorilor străini aflați legal în România.
Există numeroase cazuri în care lucrătorii străini se declară multumiți de situația lor, din simplul motiv că pot câștiga mai mult decât decent, lucru care le permite economisirea sau transferul de bani către rude. Aceasta este însă numai partea vizibilă a aisbergului, pentru că în spatele unui venit mulțumitor se pot afla condiții grele de lucru, pentru care nu există protectie, dar și lipsa unei asigurări în caz de accident sau ore suplimentare făcute peste norma legală.
Cam acestea sunt concluziile unui raport de cercetare intitulat „Studiu asupra imigrației în România”, realizat de către Blocul Național Sindical (BNS) împreună cu ARCA – Forumul Român pentru Refugiați si Migranți.
„În condițiile actuale, lucrătorii străini aflați într-o situație care nu respect întru totul legea ar trebui informați asupra cazurilor nefericite care s-au întâmplat pe piața muncii din România”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin, cu ocazia lansării raportului, pe data de 11 octombrie. Dumitru Costin a mai precizat că BNS oferă deja consiliere unora dintre străinii angajați în România, mai exact celor din domeniul sportului, reprezentându-i pe aceștia în relația cu angajatorii (cluburile), dar și în instanțele naționale și internaționale. Costin a afirmat că organizația pe care o conduce a reprezentat sportivi din Chile, Argentina, Brazilia, Coasta de Fildeș, Nigeria, Spania, Portugalia, Serbia, Muntenegru sau Slovenia, unii dintre ei aderând chiar la confederația sindicală.
„Scopul biroului de consiliere acoperă nevoia de servicii pentru imigranți, cu privire la legislația internă și internațională, pentru că majoritatea muncitorilor străini nu își cunosc drepturile, iar angajatorii profită de acest lucru. Deschiderea acestor birouri ar veni în sprijinul imigranților, oferindu-le consultanță și îndrumare pentru problemele cu care se confruntă. Ar trebui să fie birouri teritoriale cu accesibilitate bună pentru a-i îndruma, consilia, în zonele unde sunt mai mulți migranți și să fie informați asupra drepturilor și obligațiilor, să asigure un sprijin pentru acești lucrători în cazul în care sunt exploatați”, a mai spus Costin.
Liderul BNS a explicat totodată că cei mai mulți muncitori care imigrează în România o fac pentru că pot câștiga mai bine decât în țările din care provin, ca de exemplu chinezii, moldovenii sau vietnamezii, deși sunt și destui străini din țări dezvoltate ale Uniunii Europene care vin pe contracte „cu mulți bani”.
Conform raportului, cel mai vulnerabil grup este cel al asiaticilor, din cauza necunoașterii limbilor de circulație internațională și a problemelor create de firmele de intermediere din țara de origine, cărora trebuie să le plătească comisioane cuprinse între 7.000 și 10.000 de euro, bani împrumutați înainte de venirea în România, de cele mai multe ori.
Deși muncitorii chinezi câștigă bine, chiar și 900 de euro pe lună, aceștia riscă să fie supuși unor abuzuri de către angajatori, care au mușamalizat, de multe ori, accidente de muncă, conform sociologului Toader Șerban.
Pe de altă parte, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a spus, la lansarea proiectului, că numărul permiselor de muncă eliberate depinde de cererea în acest sens a angajatorilor, acest număr nefiind limitat de minister.
Potrivit lui Mocanu, trebuie ținut cont, în domeniul imigrării, de reglementarea juridică și contractuală, de politicile de ocupare, de politicile de formare profesională, dar și de politicile sociale, toate acestea trebuind să includă și muncitorii străini care lucrează pe teritoriul României. În urma acestui studiu, s-au conturat câteva recomandări, cum ar fi monitorizarea atentă a trendurilor imigraționiste, intensificarea colaborării inter-instituționale în gestionarea fenomenului migrației prin implicarea unor instituții precum Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) și Poliția Economică, creșterea gradului de informare a lucrătorilor străini asupra drepturilor, obligațiilor și pericolelor care privesc piața muncii din țara noastră, intensificarea activității de cercetare și consiliere a grupurilor de lucrători imigranți.
O parte a datelor utilizate în cadrul studiului au fost colectate în urma unei anchete pe bază de chestionar, avându-se în vedere 684 de respondenți (muncitori chinezi, vietnamezi, moldoveni și români). Concomitent cu aceasta, s-au realizat 336 interviuri semistructurate, atât cu lucrători străini (în cazul interviurilor s-au avut în vedere lucrători din Uniunea Europeană), cât și cu parteneri sociali implicați (angajatori, manageri, reprezentanți sindicali).
Conform raportului, în clasamentul țărilor de proveniență a cetățenilor din state terțe, care dețin un permis de ședere pentru muncă, pe primul loc se află China (33,77 la sută), urmată de Turcia (32,4 procente), Moldova (8,01 la sută), Vietnam (4,78 la sută) și Filipine (1,94 procente).
Astfel, în totalul respondenților lucrători imigranți în cadrul anchetei pe bază de chestionar, ponderea cea mai mare au avut-o lucrătorii chinezi (68,05 la sută), urmați de lucrătorii vietnamezi și moldoveni, aceștia din urmă constituind totuși cel mai dificil grup de abordat, în ciuda lipsei barierelor de limbă.
Față de lucrătorii asiatici, moldovenii intervievați au declarat că doresc să rămână în România sau să plece în altă țară europeană, idee susținută și de faptul că mulți solicită statului român ușurarea procedurilor pentru obținerea cetățeniei române.
În ceea ce-i privește pe lucrătorii asiatici, aceștia par a fi cel mai vulnerabil grup, deși 77 la sută dintre respondenți au declarant că își cunosc drepturile legate de muncă în totalitate sau parțial. Vulnerabilitatea este însă conferită, așa cum relevă raportul, de lipsa experienței în medii străine de muncă, de necunoașterea limbilor de circulație internațională, de ambiguitatea introdusă de firmele de intermediere, de discrepanțele dintre ceea ce este negociat în țara de origine și ceea ce primesc în țara de destinație.
În ceea ce privește percepția românilor față de fenomenul migrației în scop de muncă s-a remarcat în rândul celor intervievați, atât lucrători cât și manageri români, existența unei imagini deformate în ceea ce privește consecințele sau motivația aducerii străinilor în România. Per ansamblu însă, străinii nu sunt văzuți ca o amenințare decât din perspectiva faptului că sunt dispuși să primească salarii mai mici decât românii (lucru inexact în realitate), fapt care produce nesiguranță privind păstrarea locului de muncă.
Raportul de cercetare „Studiu asupra imigrației în România” a fost realizat în cadrul proiectului „Reprezentare sindicală pentru muncitorii imigranți din România”, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.
În acest an, patronatele au solicitat eliberarea a 12.000 de autorizații de muncă pentru străini, însă Ministerul Muncii a aprobat doar 8.000 de locuri de muncă pentru cetățeni din terțe state.Oricum, în primele nouă luni ale anului au fost eliberate doar 1.378 permise de muncă pentru imigranți. Numărul muncitorilor aduși cu forme legale în România a scăzut cu 70% în 2009 față de 2008, iar în primele șase luni ale acestui an numărul lor s-a mai redus cu 40% față de aceași perioadă a anului trecut, arată datele Oficiului Român pentru Imigrări (ORI). Dacă în anii trecuți cei mai mulți muncitori străini au lucrat pe șantierele de construcții, în primul semestru al acestui an, pe fondul scăderii dramatice a activității în acest sector, România a importat și mai puțină forță de muncă față de aceași perioadă a anului trecut. Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2010, cele mai multe autorizații emise de ORI au fost pentru zidari/pietrari, în număr de 37, în timp ce pentru fotbaliștii profesioniști au fost emise 35 de autorizații, mai mult decât numărul celor emise pentru săpători manuali (24).