Categorii
Articole

(Ne)discriminarea în România

Florina Luminiţa VINULESCU
Director Direcţia Programe şi Relaţii Internaţionale
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în anul 2000, a reprezentat un pas important pe care România l-a făcut în vederea alinierii legislaţiei româneşti la standardele impuse de Directivele europene (Directiva 2000/43/CE, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasială sau etnică şi Directiva 2000/78/CE, de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă) în privinţa protejării principiului egalităţii de şanse.

Trebuie subliniat faptul că la momentul creării acestei instituţii, prima dealtfel din Europa Centrală şi de Est, CNCD a ocupat un loc aparte în rândul organismelor specializate de la nivel european, fiind singura care sancţiona în mod direct faptele de discriminare, prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale.

Necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ conform cerinţelor şi realităţilor în materia nediscriminării a adus o serie de modificări privind organizarea şi funcţionarea CNCD. Iniţial, CNCD era o instituţie independentă în subordinea Guvernului României. Din anul 2006, CNCD este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, aflată sub control parlamentar, fiind un garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislaţia internă în vigoare şi cu documentele internaţionale la care România este parte. Instituţia îşi desfăşoară activitatea în mod independent, fără ca aceasta să fie îngrădită sau influenţată de către alte instituţii ori autorităţi publice.

Conform legislaţiei naţionale în domeniu, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe baza de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boala cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

CNCD îşi exercită atribuţiile în următoarele domenii:

  • Prevenirea faptelor de discriminare prin organizarea de campanii de informare şi conştientizare a populaţiei privind drepturile omului, efectele negative ale discriminării, principiul egalităţii, cursuri de informare şi formare, desfăşurarea unor proiecte şi programe la nivel local, regional şi naţional, realizarea de studii, rapoarte etc.;
  • Medierea faptelor de discriminare a părţilor implicate în cazul de discriminare, în prezenţa reprezentanţilor Consiliului, urmărindu-se reducerea şi eliminarea faptelor de discriminare şi nicidecum simpla aplicare a amenzilor;
  • Investigarea, constatarea şi sancţionarea faptelor de discriminare. Pentru analizarea cât mai corectă a cazurilor şi pentru luarea deciziilor în cazul petiţiilor primite sau autosesizărilor, Colegiul director dispune măsuri pentru investigarea cazurilor, în urma cărora se constată existenţa sau nu a faptei de discriminare şi, după caz, sancţionarea acesteia;
  • Monitorizarea cazurilor de discriminare în urma constatării unor cazuri de discriminare de către CNCD, prin supravegherea ulterioară a părţilor implicate.
  • Acordarea de asistenţă de specialitate victimelor discriminării prin explicarea legislaţiei celor interesaţi de către consilierii juridici ai CNCD, prin îndrumarea asistată în ceea ce priveşte depunerea petiţiei şi alte informaţii care decurg din această procedură.

Formele discriminării de care CNCD ne protejează sunt:

  • Discriminarea directă, ce survine când o persoană beneficiază de un tratament mai puţin favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situaţie comparabilă, pe baza oricărui criteriu de discriminare prevăzut de legislaţia în vigoare.
  • Discriminarea indirectă, care apare atunci când o prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute de legislaţia în vigoare, cu excepţia cazurilor în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim iar metodele de atingere acelui scop sunt adecvate şi necesare. De asemenea, discriminarea indirectă este orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care la generează, favorizează sau defavorizează nejustificat, supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de altele care se află în situaţii egale.
  • Discriminarea multiplă, ce reprezintă situaţia în care o persoană sau un grup de persoane sunt tratate diferenţiat, într-o situaţie egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ.
  • Hărţuirea, orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv pe criteriul de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţa la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu.
  • Victimizarea, orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie, cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminării.
  • Dispoziţia de a discrimina (ordinul de a discrimina), considerată a fi tot o formă de discriminare şi reprezintă un ordin primit de o persoană sau un grup de persoane de la o altă persoană sau grup de persoane pentru a discrimina.

Dacă sunteţi în situaţia de a vă simţi discriminat, puteţi face o petiţie către CNCD Sesizarea trebuie făcută în termen de un an de la data săvârşirii faptei de discriminare sau de la data la care ai luat cunoştinţă de ea. Important este ca petiţia să fie transmisă cât mai repede, pentru ca probele şi mărturiile să nu se piardă.

Petiţia trebuie să conţină următoarele date obligatorii:

  • numele şi prenumele persoanei care ne sesizează;
  • adresa pe care doriţi să primiţi răspunsul nostru şi la care vă putem contacta pentru eventuale informaţii suplimentare, necesare soluţionării cazului;
  • număr de telefon, pentru a vă putea contacta pentru informaţii suplimentare;
  • conţinutul plângerii, în care veţi descrie în detaliu faptele considerate discriminatorii, e necesar să aducă argumente cât mai multe pentru a putea demonstra fapta de discriminare, împrejurarile în care s-a petrecut fapta, evidenţierea martorilor care au asistat la aceasta;
  • datele de identificare ale persoanei/persoanelor acuzate de discriminare (nume, adresa, eventual telefon etc), pentru a putea fi contactate în vederea audierii de către Colegiul Director al CNCD sau pentru investigaţii suplimentare.

Circuitul unei petiţii care ajunge în instituţia noastră începe cu înregistrarea acesteia, apoi pleacă spre soluţionarea Colegiului Director. Colegiul director va cerceta existenţa faptei de discriminare prin citarea obligatorie a părţilor, care se realizează prin orice mijloc care asigură confirmarea primirii. Neprezentarea părţilor nu impiedică soluţionarea petiţiei. Pentru luarea unei decizii corecte, putem face investigaţii suplimentare şi putem chema părţile implicate la sediul nostru, pentru audieri. Autorul petiţiei are obligaţia să dovedească existenţa faptelor de discriminare iar persoana pe care o acuzi are obligaţia să demonstreze că aceste fapte nu constituie discriminare. Termenul de soluţionare a petiţiei este de 90 de zile lucrătoare. Hotărârea Colegiului Director li se comunică în scris ambelor părţi, în termen de 15 zile de la adoptare. Tot în termen de 15 zile, atât petentul cât şi persoana acuzată de discriminare pot contesta în instanţa de judecată Hotărârea Colegiului Director al CNCD, taxa judiciară de timbru fiind gratuită pentru ambele părţi.

Sancţiunile aplicate de către C.N.C.D.în urma constatărilor actelor de discriminare pot fi:

• avertisment:

• amendă de la 400 lei la 4.000 lei dacă discriminarea vizează o persoană fizică;

• amendă de la 600 lei la 8.000 lei dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.

Prevenirea faptelor de discriminare reprezintă o prioritate în îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor Consiliului, în atingerea obiectivelor acestui domeniu fiind esenţială corelarea şi respectarea liniilor directoare cu obiectivele şi priorităţile stabilite în cuprinsul Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării (SNIMPCD) 2007-2013. Activităţile elaborate şi implementate de C.N.C.D. au urmărit obiectivele SNIMPCD prin parteneriate cu alte instituţii, organizaţii neguvernamentale, reţele de specialitate interne şi internaţionale, sindicate, mediul privat. Campaniile de prevenire a fenomenului de discriminare de până acum au avut grupuri ţintă bine stabilite: copii de grădiniţă, elevi, studenţi, masteranzi, cadre didactice din grădiniţe, şcoli, licee şi universităţi, funcţionari publici, poliţişti, poliţişti comunitari, jandarmi, judecători, avocaţi, membrii ai organizaţiilor neguvernamentale, medici şi personal sanitar, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, etc., atât în Bucureşti cât şi pe întreg teritoriul ţării. Scopul acestor campanii a fost sensibilizarea opiniei publice cu privire la fenomenul discriminării. Dreptul la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare stă la baza principiului egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi al discriminării în domeniul economic şi în materie de angajare şi profesie. Ne-am adresat în acest sens şi sectorului privat.

Cercetarea fenomenului de discriminare reprezintă una dintre preocupările Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, aceasta având scopul de a identifica cauzele şi modalităţile de manifestare a acestui flagel social, cu scopul evident de a obţine cele mai bune metode de prevenire şi de contracarare.

Este demn de remarcat şi faptul că CNCD este parte din reţeaua EQUINET (European Network of Equality Bodies). Reţeaua Europeană a Instituţiilor pentru Egalitate dezvoltă cooperarea şi facilitează schimbul de informaţii între Instituţiile Specializate în Combaterea Discriminării şi Promovarea Egalităţii de Şanse din Europa în scopul implementării uniforme a legislaţiei europene anti-discriminare. Scopul Reţelei Equinet este acela de a ajuta instituţiile specializate să-şi îndeplinească mandatele prin stabilirea cooperării şi a unei baze de resurse pentru schimbul de expertiză legală, strategii de implementare, traininguri şi bune practici, precum şi pentru o platformă de dialog cu instituţiile europene. Reţeaua Equinet este formată din 28 de organizaţii aflate în 23 de ţări europene.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării poate fi contactat la adresa:

Piaţa Walter Mărăcineanu nr. 1-3, sector 1, Bucureşti

Telefon: +40213126578; +40213126579

Fax: +40213126585

Email: contact@cncd.org.ro